Amplă acțiune de verificare fiscală desfășurată la nivel național. Controalele au vizat persoane care nu au putut explica sursa banilor

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a identificat obligații fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei în urma unor controale care au vizat persoane fizice ce nu au putut demonstra proveniența unor sume importante de bani utilizate pentru achiziții, investiții sau depuneri bancare.

Datele centralizate la nivelul Ministerului Finanțelor arată că, în perioada iulie 2025 – mai 2026, inspectorii fiscali au desfășurat 1.102 acțiuni de control privind situația fiscală personală a contribuabililor. În urma verificărilor au fost stabilite creanțe fiscale suplimentare în valoare totală de 540,24 milioane de lei și au fost instituite măsuri asigurătorii de peste 123,5 milioane de lei. Potrivit ANAF, este una dintre cele mai ample campanii de verificare derulate în ultimii ani asupra persoanelor fizice suspectate că au utilizat fonduri fără a putea demonstra proveniența legală a acestora.

Depuneri bancare, achiziții și investiții fără explicații convingătoare

Inspectorii fiscali au identificat numeroase situații în care contribuabilii au efectuat operațiuni financiare semnificative fără a prezenta documente care să justifice sursa banilor.

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni

13:25

Printre principalele nereguli descoperite se numără depuneri consistente de numerar în conturi bancare personale sau în conturile unor firme în care persoanele respective dețineau participații. De asemenea, au fost analizate cazuri în care s-au realizat achiziții de bunuri mobile și imobile cu bani lichizi, fără existența unor documente care să ateste proveniența sumelor.

Verificările au vizat și creditări acordate societăților comerciale, majorări de capital social, sume declarate ca fiind păstrate în numerar atât în țară, cât și în străinătate, precum și venituri despre care contribuabilii au susținut că au fost obținute peste hotare.

Explicațiile oferite nu au putut fi demonstrate

În multe dintre cazurile analizate, persoanele verificate au afirmat că fondurile proveneau din economii păstrate în numerar, din activități desfășurate în alte state sau din împrumuturi și transferuri primite de la alte persoane fizice.

Potrivit ANAF, aceste explicații nu au fost susținute prin documente justificative care să demonstreze valoarea sumelor, data obținerii acestora și existența efectivă a banilor în perioada verificată.

Mai mult, în anumite situații, inspectorii au constatat că persoanele indicate drept sursă a fondurilor nu aveau capacitatea financiară necesară pentru a acorda sumele respective.

Lipsa documentelor și imposibilitatea urmăririi traseului banilor au determinat autoritățile fiscale să stabilească situația fiscală reală și să calculeze obligațiile suplimentare datorate bugetului de stat.

Venituri nedeclarate identificate în mai multe domenii

Pe lângă sumele fără proveniență justificată, inspectorii fiscali au descoperit și numeroase venituri care nu au fost declarate autorităților. Acestea au provenit din mai multe categorii de activități, inclusiv din închirierea bunurilor, activități independente, tranzacții cu titluri de valoare, venituri realizate în străinătate și alte surse supuse impozitării.

ANAF susține că utilizarea instrumentelor digitale și a mecanismelor moderne de analiză de risc a contribuit semnificativ la identificarea acestor situații.

Nazare: Regulile trebuie aplicate uniform

În comunicatul transmis de instituție, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că rezultatele controalelor confirmă eficiența sistemelor moderne de verificare fiscală.

Potrivit acestuia, un sistem fiscal credibil presupune transparență și aplicarea acelorași reguli pentru toți contribuabilii, indiferent de nivelul veniturilor sau al patrimoniului deținut.

Oficialul a subliniat că verificările sunt concentrate în special asupra situațiilor în care există diferențe importante între veniturile declarate și bunurile sau fluxurile financiare observate de autorități.

Bucureștiul și Prahova, în topul creanțelor suplimentare

Datele ANAF arată că cele mai mari obligații fiscale suplimentare stabilite în perioada analizată au fost înregistrate în București, unde valoarea acestora a ajuns la aproximativ 44,1 milioane de lei.

Pe următoarele poziții s-au situat contribuabili verificați în județul Prahova, unde inspectorii au stabilit creanțe suplimentare de aproximativ 23 de milioane de lei.

Numai în luna mai 2026, ANAF a emis 56 de decizii de impunere care au generat obligații fiscale suplimentare de peste 54,6 milioane de lei.

Cele mai mari sume stabilite în această perioadă au fost identificate de structurile fiscale din Iași, Alba și Gorj.

Fiscul recomandă conformarea voluntară

Autoritățile fiscale transmit că scopul principal al acțiunilor nu este doar sancționarea contribuabililor, ci și creșterea gradului de conformare voluntară.

ANAF recomandă persoanelor care primesc notificări de conformare să răspundă solicitărilor instituției și să clarifice eventualele neconcordanțe privind veniturile și patrimoniul declarat.

Potrivit instituției, colaborarea cu autoritățile fiscale și prezentarea documentelor justificative pot evita declanșarea unor verificări complexe și stabilirea unor obligații fiscale suplimentare.