ANAF, cu ochii pe averile persoanelor fizice. Fondurile fără proveniență justificată, printre cele mai frecvente nereguli

Verificarea situației fiscale a persoanelor fizice a devenit tot mai importantă în activitatea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), iar una dintre cele mai frecvente nereguli descoperite de inspectori este reprezentată de fondurile a căror proveniență nu poate fi justificată. Potrivit unei analize realizate de EY România, autoritățile fiscale folosesc tot mai multe informații și instrumente de analiză pentru a identifica diferențele dintre veniturile declarate și averea acumulată de contribuabili.

În perioada iulie 2025 – mai 2026, ANAF a finalizat 1.102 acțiuni de control privind situația fiscală a persoanelor fizice. În urma acestora, au fost stabilite creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei, iar pentru recuperarea sumelor au fost instituite măsuri asiguratorii în valoare de aproape 124 de milioane de lei, inclusiv popriri și sechestre.

Numerarul, împrumuturile și bunurile cumpărate, în atenția inspectorilor

Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF) este structura ANAF specializată în verificarea situației fiscale personale.

Spania obține o victorie istorică într-o dispută de lungă durată privind subvențiile pentru energia regenerabilă

18:47

FMI și OCDE avertizează: Inteligența Artificială ar putea accentua decalajele dintre țările bogate și cele sărace

16:04

Inspectorii analizează atât documente și informații punctuale, cât și situația financiară în ansamblu, urmărind dacă veniturile declarate sunt compatibile cu patrimoniul și operațiunile financiare ale contribuabilului.

Potrivit datelor ANAF citate de EY, una dintre cele mai frecvente situații întâlnite este reprezentată de fonduri pentru care contribuabilul nu poate demonstra proveniența.

În această categorie au fost identificate, printre altele, depuneri de numerar în conturi bancare personale sau în conturile unor firme în care contribuabilii dețin participații, achiziții de bunuri mobile și imobile realizate cu numerar, împrumuturi acordate propriilor societăți sau majorări de capital social.

De asemenea, inspectorii au întâlnit situații în care contribuabilii au invocat fonduri obținute în străinătate, dar acestea nu au putut fi confirmate prin schimbul de informații cu autoritățile fiscale din respectivele state.

„Economii păstrate în numerar” și venituri din străinătate

Consultanții EY atrag atenția asupra unui tipar întâlnit în mod repetat în timpul verificărilor fiscale.

„Un tipar recurent observat în cadrul verificărilor a fost invocarea unor economii păstrate în numerar, a unor venituri realizate în străinătate sau a unor sume primite de la alte persoane fizice”, arată specialiștii citați. Problema apare atunci când aceste explicații nu sunt susținute de documente care să dovedească atât proveniența banilor, cât și existența lor în perioada analizată.

ANAF a identificat și cazuri în care fondurile declarate nu au avut o trasabilitate suficientă. În astfel de situații, inspectorii pot analiza succesiv operațiunile financiare pentru a determina sursa reală a sumelor.

Pe lângă fondurile fără proveniență justificată, controalele au scos la iveală și venituri nedeclarate provenite din cedarea folosinței bunurilor, activități independente, tranzacții cu titluri de valoare, venituri realizate în străinătate și alte categorii supuse impozitării.

Averile mari, o categorie distinctă pentru ANAF

În atenția DGCVPF se află și persoanele fizice cu avere mare (PFAM). Categoria include persoanele fizice rezidente în România a căror avere estimată depășește echivalentul a 25 de milioane de euro. Pentru administrarea fiscală a acestei categorii, ANAF întocmește și actualizează un grup dedicat. În anumite condiții, în acest grup pot fi incluși și soțul sau soția persoanei vizate, precum și rudele și afinii acesteia până la gradul al II-lea. Pentru această categorie, verificările pot presupune analiza mai multor tipuri de informații privind veniturile, bunurile deținute și tranzacțiile efectuate.

Creșterea cantității de date disponibile autorităților fiscale face mai dificilă ascunderea unor discrepanțe între veniturile declarate și patrimoniul acumulat.

Veniturile nedeclarate pot genera ajustări importante

Datele ANAF arată că unele dintre cele mai mari creanțe fiscale stabilite în intervalul iulie 2025 – mai 2026 au fost de 23,1 milioane de lei în Prahova, respectiv 22,5 milioane de lei și 21,6 milioane de lei în două acțiuni distincte derulate în București. Numai în luna mai 2026, cele 56 de decizii de impunere emise în urma verificărilor au generat obligații fiscale suplimentare de 54,6 milioane de lei.

Potrivit analizei EY, o parte semnificativă a ajustărilor fiscale stabilite de ANAF a avut la bază venituri nedeclarate sau fonduri pentru care contribuabilii nu au putut demonstra proveniența. Aceste rezultate arată că verificările nu se concentrează exclusiv asupra veniturilor salariale sau asupra declarațiilor fiscale clasice, ci urmăresc ansamblul fluxurilor financiare și al patrimoniului.

Veniturile din străinătate sunt urmărite tot mai atent

Un capitol important îl reprezintă veniturile realizate în afara României. Potrivit consultanților, percepția potrivit căreia veniturile obținute în alte state sunt mai greu de identificat de autoritățile române devine tot mai puțin valabilă.

ANAF utilizează analiza de date, verificările bazate pe risc și schimbul de informații cu administrațiile fiscale din alte țări pentru a identifica situațiile care necesită investigații suplimentare.

În cazul veniturilor din străinătate pentru care există obligația declarării în România, contribuabilii trebuie să le includă în Declarația Unică, chiar dacă acestea nu apar în informațiile precompletate puse la dispoziție de ANAF.

Explicația este că datele transmise de administrațiile fiscale străine pot ajunge la autoritățile române după expirarea termenului de depunere a declarației.

Astfel, un contribuabil care nu și-a declarat veniturile externe, deși avea această obligație, poate fi ulterior notificat pentru clarificarea situației fiscale.

Impozit de 70% pentru veniturile cu sursă neidentificată

Legislația fiscală prevede un regim sever pentru veniturile a căror sursă nu poate fi identificată de autorități. Începând cu 1 iulie 2024, aceste venituri sunt impozitate cu o cotă de 70%. La suma rezultată se pot adăuga dobânzi și penalități, în funcție de situația fiscală constatată.

Prin urmare, justificarea provenienței banilor și păstrarea documentelor care demonstrează traseul acestora devin elemente esențiale în cazul unei verificări fiscale.

ANAF se bazează tot mai mult pe analiza de risc

Evoluția controalelor asupra persoanelor fizice reflectă schimbarea modului în care administrația fiscală identifică potențialele nereguli. În locul verificărilor bazate exclusiv pe documentele prezentate de contribuabil, ANAF poate compara informații provenite din mai multe surse și poate urmări discrepanțele dintre venituri, cheltuieli, bunuri și tranzacții. Pentru persoanele fizice, acest lucru înseamnă că operațiuni precum depunerile importante de numerar, achizițiile de proprietăți, împrumuturile către propriile firme sau veniturile externe trebuie să poată fi susținute cu documente și explicații coerente.

Cele 1.102 controale finalizate într-un interval de mai puțin de un an și creanțele suplimentare de peste 540 de milioane de lei arată amploarea acestei activități.