ANALIZĂ ECONOMIST: Petro-statul lui Putin se confruntă cu o criză de tip kamikaze

Sunt cozi la benzinăriile din Rusia, după ce dronele Ucrainei au distrus 20% din capacitatea de rafinare a țării, scrie The Economist. Prețurile angro la benzină au urcat vertiginos, atingând niveluri record. Guvernul rus a fost nevoit să suspende exporturile și să impună raționalizarea combustibilului în mai multe regiuni. Atacurile repetate au produs daune permanente asupra unităților vizate, iar infrastructura petrolieră rămâne extrem de vulnerabilă, având în vedere contextul mai larg al sancțiunilor internaționale. Rusia reușește să gestioneze criza pentru moment, dar efectele asupra economiei și asupra capacității militare se resimt tot mai puternic. Specialiștii avertizează că presiunea combinată a atacurilor ucrainene și a unei economii slăbite va continua să pună o povară tot mai mare asupra regimului lui Putin, comentează sursa citată.

Pe 22 august, Donald Trump declara: „Este foarte greu, dacă nu imposibil, să câștigi un război fără să lovești țara invadatorului”. Trump sugera că Ucraina nu ar avea, de fapt, prea multe șanse de câștig. Totuși, de doi ani, Ucraina pare destul de eficientă și lovește rafinării și depozite petroliere ruse. În ultima lună, campania pare să fi trecut la un nivel superior, comentează sursa citată.

De la începutul lui august, Ucraina a lansat peste peste zece atacuri asupra sistemului rusesc de rafinare și distribuție a petrolului. Cele mai recente operațiuni de acest tip, lansate pe 30 august, au vizat rafinăriile din Krasnodar și Syzran, în regiunea Samara. Ambele rafinării au fost lovite de mai multe ori. Erau obiective importante, pentru că furnizează combustibil armatei ruse, decară Robert “Madyar” Brovdi, lider al Forțelor Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei.

Veste bună pentru acționarii Audi: profitul a crescut cu 10% în 2025

22:19

OMV Petrom avansează cu proiectul de hidrogen verde de la Petrobrazi

20:49

O pierdere de peste 1 milion de barili pe zi pentru Rusia

Ucraina anunță că a vizat rafinării rusești în peste 40% dintre atacurile cu armament cu rază lungă din 2025. Țintele, lovite repetat, au suferit daune permanente, comentează The Economist. Alte atacuri au vizat depozite și infrastructura de pompare. Potrivit unor estimări, până la 20% din capacitatea de rafinare a Rusiei a fost scoasă temporar din funcțiune. Aceasta înseamnă o pierdere de peste 1 milion de barili pe zi. Cea mai mare parte a acestei pierderi este în benzină, dar și în motorină.

Probabil că lovitura cea mai gravă este distrugerea unităților de cracare, scrie sursa citată. Acestea transformă țițeiul în benzină, motorină și combustibil pentru aviație. Sunt unități greu de înlocuit, în condițiile sancțiunilor internaționale. Impactul acestor operațiuni se simte în întreaga Rusie. Benzinăriile rămân fără carburant, iar șoferii așteaptă la cozi lungi la fiecare stație. Prețul angro al benzinei a crescut cu 54% față de începutul anului și se află acum la un nivel record. Autoritățile au suspendat exporturile de benzină.

În unele regiuni, autoritățile au introdus raționalizarea benzinei

Această pierdere de venituri agravează problemele bugetare ale Rusiei. Deficitul bugetar în primele șapte luni din 2025 a ajuns la 61,4 miliarde dolari. În unele regiuni, autoritățile au introdus raționalizarea benzinei. Sergey Vakulenko, de la Carnegie Russia Eurasia Centre, spune că atacurile din august au o amploare diferită de cele anterioare. Vakulenko a fost director de strategie la Gazprom Neft până în februarie 2022, când a demisionat după invazia Ucrainei. Subliniază că Ucraina poate lansa acum mai multe drone, care navighează mai bine și atacă în roiuri masive, care copleșesc apărarea aeriană rusă.

Atacurile s-au desfășurat într-un arc de 800 km, de la Riazan lângă Moscova până la Volgograd și au coincis cu cererea maximă de combustibil din sezonul concediilor și al recoltării. Vakulenko avertizează că efectul asupra pieței interne ar putea fi grav.

„Zeci de milioane de ruși trăiesc la vest de acest arc”, spune el.

Penurie de combustibil au fost raportată inclusiv în Crimeea și Vladivostok.

Cheia succesului este creșterea producției de drone „kamikaze”

Olena Kryzhanivska, expertă în armament ucrainean, menționează drona FP-1 cu rază lungă. Aceasta a fost prezentată în mai și reprezintă acum 60% din atacurile în adâncimea teritoriului rus. Dronele FP-1 se produc cu o rată de 100 pe zi și transportă un focos de 60-120 kg. În varianta mai ușoară, au o rază de până la 1.600 km. Deși costă doar 55.000 dolari, dispun de software sofisticat, care permite țintirea precisă, chiar și sub bruiaj electronic intens.

Ucraina utilizează și drone mai grele și mai scumpe, numite Lyutyi. Vakulenko apreciază că situația Rusiei este „dificilă, dar gestionabilă” pentru moment. Un colaps total al pieței de combustibil ar putea apărea mai târziu.

Totuși, strategul britanic Sir Lawrence Freedman avertizează că Rusia va avea dificultăți să gestioneze efectele acestor atacuri dacă ele continuă în același ritm.

„Atacurile în sine poate că nu ar avea un efect decisiv. Însă combinate cu economia slăbită și rezistența ucraineană, sporesc presiunea asupra lui Putin”, spune el, citat de The Economist.