Analiză Financial Times. De ce economia Rusiei nu va ceda sub presiunea costurilor uriașe de militarizare

Conflictul dintre Rusia și Ucraina a cunoscut o escaladare dramatică în ultimele săptămâni. Cu toate acestea, politica occidentală continuă să se bazeze pe o presupunere periculoasă și eronată: că economia Rusiei va ceda sub presiunea costurilor uriașe generate de militarizare, creșterea economică anemică și scăderea prețurilor la petrol. Președintele Vladimir Putin nu are în intenție să demilitarizeze economia, chiar dacă luptele din Ucraina s-ar încheia mâine.

Kremlinul urmărește să-și extindă și să-și modernizeze mașinăria de război, pregătit să sacrifice calitatea vieții cetățenilor obișnuiți și neînfricat de eventualele opoziții semnificative.

Bugetul militar rămâne la cote record

Pentru anul 2025, cheltuielile militare ale Rusiei vor atinge aproape 172 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 7,7% din PIB și o creștere de 12% față de 2024. Planul fiscal pentru perioada 2025-2027 menține acest nivel ridicat, în jur de 7% din PIB, fără semne că s-ar modifica în viitorul apropiat, conform unei analize Financial Times.

Elveția blochează exporturile de armament către SUA pe fondul conflictului cu Iranul

11:29

Afaceri în creștere, profituri în scădere: paradoxul sectorului de acvacultură și pescuit din România

10:15

Două componente majore susțin această strategie: producția de armament și echipamente, precum și plata personalului militar aflat pe front. De la invazia totală din 2022, Rusia a dublat producția de vehicule blindate și a crescut exponențial producția de muniții. Conglomeratul de stat Rostec a deschis noi fabrici și linii de asamblare, iar un sector nou, cel al producției în masă de drone, a luat amploare. Mai mult, Rusia reușește să obțină un raport calitate-preț mai bun decât NATO: de exemplu, proiectilele de artilerie produse de Rostec costă aproximativ 25% din cele fabricate de Rheinmetall, producătorul german.

Producția de armament va continua indiferent de evoluția războiului

Chiar dacă războiul s-ar încheia mâine, producția de echipamente militare va continua în ritm alert. Armata rusă consumă echipament moștenit din perioada sovietică, iar Putin este hotărât să reînnoiască stocurile și să echipeze forțele cu cele mai moderne tehnologii, dezvoltate și perfecționate în timpul conflictului.

Acest proces va dura mai mulți ani, menținând astfel cheltuielile militare ridicate ca un „drog” economic care stimulează sistemul. Kremlinul se bazează și pe exporturile de armament pentru a susține nivelurile înalte de producție și pentru a genera venituri suplimentare. În acest scop, pe 23 mai, Putin a convocat o reuniune guvernamentală de nivel înalt.

Rusia impresionează prin eficiența tehnologică a armamentului său

Deși deseori subestimate, echipamentele militare rusești sunt folosite cu mare eficiență, iar mulți cumpărători din lume pot învăța lecții importante din modul în care acestea sunt implementate. Printre tehnologiile remarcabile se numără sistemele de război electronic care fac inutile sculele costisitoare ghidate prin GPS și dronele cu fir, pe care Kievul le-a ironizat inițial, dar apoi le-a copiat.

Menținerea unui aparat militar extins, chiar și după încetarea luptelor

Dacă luptele active vor înceta, Kremlinul are motivații puternice să păstreze o armată extinsă și să întârzie reintegrarea veteranilor pe piața muncii civile. Rusia intenționează să rețină soldații cu experiență în uniformă, oferindu-le salarii de trei-patru ori mai mari decât cele din economia civilă. În același timp, Kremlinul va reduce cheltuielile cu compensațiile pentru militarii răniți sau decedați, care reprezintă în prezent cea mai mare parte a costurilor cu personalul. Pe măsură ce cerințele de pe front vor scădea, resursele vor fi redirecționate spre investiții suplimentare în capacitatea militară.

Militarizarea, prioritatea lui Putin în detrimentul creșterii economice

Cheltuielile militare ridicate vor continua să apese asupra creșterii economice, însă pentru Putin prioritatea nu este PIB-ul, ci reînarmarea. El a transmis deja guvernului că o încetinire a creșterii economice de la 4,3% în prezent la aproximativ 1,5-2% este un compromis acceptabil.

În esență, Rusia urmează o traiectorie de militarizare susținută, justificată și prin comparația cu creșterea cheltuielilor de apărare din Europa, care au crescut cu 17% anul trecut, ajungând la 693 miliarde de dolari. „Rusia trebuie să rămână cu un pas înainte”, a afirmat Putin în cadrul unei reuniuni a comisiei militare-industriale din aprilie.

Veniturile scăzute din petrol accelerează militarizarea

Scăderea veniturilor din petrol nu va deraia economia rusă, ci va accelera schimbarea priorităților bugetare în favoarea cheltuielilor militare. Pentru bugetul Rusiei nu contează atât cât scad prețurile petrolului, ci cât timp rămân la niveluri scăzute. O reducere de 10 dolari a prețului petrolului de referință, până la 50 de dolari pe baril, ar reduce veniturile guvernamentale cu aproximativ 0,8% din PIB — o pierdere gestionabilă.

Deficitul federal planificat pentru acest an, care va crește de la 0,5% la aproximativ 1,7% din PIB, nu este considerat catastrofal. Rezervele Rusiei sunt suficiente pentru 2025, iar în anii următori, investițiile în infrastructura civilă și subvențiile vor fi primele vizate pentru tăieri. Guvernul și banca centrală pregătesc în prezent scenarii pentru diverse situații economice.