Prima pagină » Analiză Financial Times. De ce economia Rusiei nu va ceda sub presiunea costurilor uriașe de militarizare

Analiză Financial Times. De ce economia Rusiei nu va ceda sub presiunea costurilor uriașe de militarizare

Analiză Financial Times. De ce economia Rusiei nu va ceda sub presiunea costurilor uriașe de militarizare
De ce economia Rusiei nu va ceda sub presiunea costurilor uriașe de militarizare. Foto: Shutterstock

Conflictul dintre Rusia și Ucraina a cunoscut o escaladare dramatică în ultimele săptămâni. Cu toate acestea, politica occidentală continuă să se bazeze pe o presupunere periculoasă și eronată: că economia Rusiei va ceda sub presiunea costurilor uriașe generate de militarizare, creșterea economică anemică și scăderea prețurilor la petrol. Președintele Vladimir Putin nu are în intenție să demilitarizeze economia, chiar dacă luptele din Ucraina s-ar încheia mâine.

Kremlinul urmărește să-și extindă și să-și modernizeze mașinăria de război, pregătit să sacrifice calitatea vieții cetățenilor obișnuiți și neînfricat de eventualele opoziții semnificative.

Bugetul militar rămâne la cote record

Pentru anul 2025, cheltuielile militare ale Rusiei vor atinge aproape 172 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 7,7% din PIB și o creștere de 12% față de 2024. Planul fiscal pentru perioada 2025-2027 menține acest nivel ridicat, în jur de 7% din PIB, fără semne că s-ar modifica în viitorul apropiat, conform unei analize Financial Times.

Două componente majore susțin această strategie: producția de armament și echipamente, precum și plata personalului militar aflat pe front. De la invazia totală din 2022, Rusia a dublat producția de vehicule blindate și a crescut exponențial producția de muniții. Conglomeratul de stat Rostec a deschis noi fabrici și linii de asamblare, iar un sector nou, cel al producției în masă de drone, a luat amploare. Mai mult, Rusia reușește să obțină un raport calitate-preț mai bun decât NATO: de exemplu, proiectilele de artilerie produse de Rostec costă aproximativ 25% din cele fabricate de Rheinmetall, producătorul german.

Producția de armament va continua indiferent de evoluția războiului

Chiar dacă războiul s-ar încheia mâine, producția de echipamente militare va continua în ritm alert. Armata rusă consumă echipament moștenit din perioada sovietică, iar Putin este hotărât să reînnoiască stocurile și să echipeze forțele cu cele mai moderne tehnologii, dezvoltate și perfecționate în timpul conflictului.

Acest proces va dura mai mulți ani, menținând astfel cheltuielile militare ridicate ca un „drog” economic care stimulează sistemul. Kremlinul se bazează și pe exporturile de armament pentru a susține nivelurile înalte de producție și pentru a genera venituri suplimentare. În acest scop, pe 23 mai, Putin a convocat o reuniune guvernamentală de nivel înalt.

Rusia impresionează prin eficiența tehnologică a armamentului său

Deși deseori subestimate, echipamentele militare rusești sunt folosite cu mare eficiență, iar mulți cumpărători din lume pot învăța lecții importante din modul în care acestea sunt implementate. Printre tehnologiile remarcabile se numără sistemele de război electronic care fac inutile sculele costisitoare ghidate prin GPS și dronele cu fir, pe care Kievul le-a ironizat inițial, dar apoi le-a copiat.

Menținerea unui aparat militar extins, chiar și după încetarea luptelor

Dacă luptele active vor înceta, Kremlinul are motivații puternice să păstreze o armată extinsă și să întârzie reintegrarea veteranilor pe piața muncii civile. Rusia intenționează să rețină soldații cu experiență în uniformă, oferindu-le salarii de trei-patru ori mai mari decât cele din economia civilă. În același timp, Kremlinul va reduce cheltuielile cu compensațiile pentru militarii răniți sau decedați, care reprezintă în prezent cea mai mare parte a costurilor cu personalul. Pe măsură ce cerințele de pe front vor scădea, resursele vor fi redirecționate spre investiții suplimentare în capacitatea militară.

Militarizarea, prioritatea lui Putin în detrimentul creșterii economice

Cheltuielile militare ridicate vor continua să apese asupra creșterii economice, însă pentru Putin prioritatea nu este PIB-ul, ci reînarmarea. El a transmis deja guvernului că o încetinire a creșterii economice de la 4,3% în prezent la aproximativ 1,5-2% este un compromis acceptabil.

În esență, Rusia urmează o traiectorie de militarizare susținută, justificată și prin comparația cu creșterea cheltuielilor de apărare din Europa, care au crescut cu 17% anul trecut, ajungând la 693 miliarde de dolari. „Rusia trebuie să rămână cu un pas înainte”, a afirmat Putin în cadrul unei reuniuni a comisiei militare-industriale din aprilie.

Veniturile scăzute din petrol accelerează militarizarea

Scăderea veniturilor din petrol nu va deraia economia rusă, ci va accelera schimbarea priorităților bugetare în favoarea cheltuielilor militare. Pentru bugetul Rusiei nu contează atât cât scad prețurile petrolului, ci cât timp rămân la niveluri scăzute. O reducere de 10 dolari a prețului petrolului de referință, până la 50 de dolari pe baril, ar reduce veniturile guvernamentale cu aproximativ 0,8% din PIB — o pierdere gestionabilă.

Deficitul federal planificat pentru acest an, care va crește de la 0,5% la aproximativ 1,7% din PIB, nu este considerat catastrofal. Rezervele Rusiei sunt suficiente pentru 2025, iar în anii următori, investițiile în infrastructura civilă și subvențiile vor fi primele vizate pentru tăieri. Guvernul și banca centrală pregătesc în prezent scenarii pentru diverse situații economice.

Alte articole importante
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, chiar dacă indicatorul a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii ani. Datele publicate de Eurostat arată că un român în vârstă de 15 ani este așteptat să petreacă în câmpul muncii, în medie, 32,7 ani, cu aproape […]
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Digitalizarea accelerată a ANAF schimbă fundamental relația dintre stat și mediul de afaceri. După introducerea sistemelor RO e-Factura, SAF-T, RO e-Transport și, mai recent, RO e-TVA, autoritățile fiscale au acces la un volum fără precedent de informații despre activitatea companiilor, iar următoarea etapă va fi utilizarea acestor date pentru controale fiscale mult mai țintite și […]
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Tehnologie
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Compania finlandeză Nokia, odinioară simbolul telefoanelor mobile indestructibile, traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări din istoria sa. După ce a ieșit definitiv din afacerea telefoanelor, grupul s-a repoziționat în centrul revoluției inteligenței artificiale, furnizând infrastructura care face posibilă funcționarea marilor centre de date AI. Strategia începe să dea rezultate: veniturile din acest segment cresc […]
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Tehnologie
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Mai bine de jumătate din valoarea unei facturi de telecomunicații ajunge la furnizori și subcontractori, aproape 18% acoperă investițiile în infrastructură, iar statul încasează aproximativ 15,5% sub formă de taxe și contribuții. O analiză realizată de analistul financiar Iancu Guda arată cum sunt distribuiți banii plătiți lunar de clienți pentru serviciile de telefonie și internet […]
Dăianu: Majorarea taxelor era inevitabilă. Șeful Consiliului Fiscal spune că România poate evita noi impozite în 2027 dacă își ține deficitul sub control
Dăianu: Majorarea taxelor era inevitabilă. Șeful Consiliului Fiscal spune că România poate evita noi impozite în 2027 dacă își ține deficitul sub control
România nu avea cum să evite majorarea taxelor și impozitelor, în condițiile unui deficit bugetar foarte ridicat, însă dacă măsurile de consolidare fiscală vor fi aplicate consecvent, nu va mai fi nevoie de noi creșteri de taxe în 2027. Este mesajul transmis de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care estimează că economia ar putea reveni […]
IMM-urile, prinse între birocrație, deficit și lipsa digitalizării. Leonardo Badea: „O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă chiar de stat”
Companii
IMM-urile, prinse între birocrație, deficit și lipsa digitalizării. Leonardo Badea: „O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă chiar de stat”
Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, avertizează că mediul de afaceri din România este afectat nu doar de provocările economice, ci și de probleme generate chiar de stat. Oficialul băncii centrale susține că birocrația excesivă, lipsa de predictibilitate a politicilor publice și dificultățile de finanțare slăbesc reziliența IMM-urilor, în timp ce digitalizarea și inteligența artificială ar putea […]