Anastasiu dezvăluie factura dezastrului: 266 de întreprinderi produc pierderi de 2,5 miliarde de lei anual

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a prezentat marți, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, o situație îngrijorătoare privind performanța economică a întreprinderilor publice din România. Peste 260 de companii aparținând statului înregistrează pierderi cumulate de 2,5 miliarde de lei, subvenționate financiar de stat, iar doar șapte dintre acestea adună 2 miliarde de lei din aceste pierderi.

„Situația pierderilor la nivel național: 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care șapte companii generează pierderi de două miliarde de lei. Atenție! După ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport Feroviar Marfă CFR Marfă SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA. Două miliarde de RON. Sigur că putem să intrăm pe fiecare companie în parte, dar lucrurile acestea le veți putea vedea începând de mâine și pe site-ul AMEPIP (Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice n.r.)”, a dezvăluit vicepremierul.

Radiografia întreprinderilor de stat

Dragoș Anastasiu a detaliat că în România activează 1.326 de întreprinderi publice care fie sunt în totalitate deținute de stat, fie statul are o participație majoritară. Dintre acestea, 1.182 operează la nivel local, structurate în societăți pe acțiuni, regii autonome și societăți cu răspundere limitată.

Ești curios cum arată primul restaurant Tesla? O distopie retro cu accente SF

21:48

Putin îi lasă pe ruși fără internet cu zilele și vrea să interzică WhatsApp. Pregătiri pentru o cortină digitală ca în China?

21:19

„Avem 1.182 la nivel local și sunt împărțite în societăți pe acțiuni, regii autonome și SRL-uri și 144 la nivel central. Deci, avem 376 de SA-uri, 88 de Regii Autonome și 842 de SRL-uri. Dacă începem puțin să triem și punem deoparte toate companiile centrale, toate regiile autonome, precum și companiile locale care au impact, care au cifră de afaceri peste 50 de milioane de lei sau au alte tipuri de impacturi importante, avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor. Din 256.000 de angajați pe care îi avem în toate întreprinderile publice, 173.000 sunt în aceste companii, în aceste 315 companii importante”, a explicat oficialul.

Venituri, subvenții și profituri în cifre

Veniturile totale ale întreprinderilor publice se ridică la 127 de miliarde de lei, iar cele mai importante 315 companii generează 13,6 miliarde lei. Subvențiile totale la nivel național se apropie de 14 miliarde, iar companiile mari primesc aproape 13,6 miliarde. Profitul brut raportat de toate firmele este de circa 15 miliarde lei, însă după scăderea subvențiilor, conform vicepremierului, rămâne în jur de un miliard lei.

Problemele datelor financiare și opacitatea companiilor locale

În ceea ce privește companiile locale, situația finanțelor devine mai puțin clară. Aproximativ 300 dintre societățile din această categorie nu au depus date financiare oficiale, fapt care induce o lipsă majoră de transparență.

Cu „250 de companii cu venituri zero și 550 de companii fie cu venituri nule, fie fără date depuse”, aceste cifre creează un blocaj în analiza reală a performanței sectorului public local, a precizat Anastasiu.

„În jur de 250 de companii au venituri zero, astea împreună dau 550 de companii care au fie venituri zero, fie nu știm nimic despre ele, din cele 1.182 de companii. În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care știm câte ceva, au pierdere și în jur de 600 de companii au până la 10 angajați. Avem zone de activitate: apă-canal sunt 326 de companii, jumătate pe profit, jumătate fie nu știm de ele, fie au pierdere, 146 de companii de salubritate, dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu știm nimic despre ele, 61 de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere și cinci nu au date financiare depuse.”

Ineficiența și polarizarea asupra profitabilității

„Punând toate datele cap la cap, avem o polarizare relevantă: 46% din profitul acestor companii vine din Hidroelectrica, în timp ce multe alte companii fie au profituri mici, fie nici măcar nu avem date financiare despre ele, ori sunt în pierdere,” a spus vicepremierul.

Proceduri noi în monitorizarea companiilor și sancțiuni

Potrivit lui Anastasiu, toate aceste întreprinderi au obligația de a transmite datele financiare către Registrul Comerțului, ANAF și AMEPIP (Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice).

„Începând de ieri au început să curgă amenzile. Până acum, AMEPIP nu sancționase aceste companii, iar dacă nu introducem disciplină, nu vom face niciun pas înainte,” a avertizat oficialul.

Situația Consiliilor de Administrație: o problemă birocratică semnificativă

În cadrul companiilor centrale, 354 de poziții în Consiliile de Administrație sunt deja provizorii, ceea ce creează o problemă pentru managementul și stabilitatea statului român.

„Acest fapt este un impediment ce trebuie soluționat, ținând cont că PNRR impune rezolvarea acestor situații,” a adăugat vicepremierul.

În companiile locale, peste 490 de poziții sunt de asemenea temporare.

Recrutare și selecție – moment crucial pentru viitor

Vicepremierul a accentuat necesitatea unor procese riguroase de recrutare și selecție pentru a readuce încrederea autorităților statului, populației și Comisiei Europene în gestionarea acestor companii.

”Știm că ANEPIP n-a putut să fie operaționalizat final pentru că nu a reușit să termine procesele de selecție și acolo Comisia Europeană ne-a spus că au existat interferențe care nu au legătură cu guvernanța corporativă. Va trebui să facem pași importanți în ceea ce privește selecțiile și recrutările, pentru că lucrurile acestea vor trebui să fie total transparentizate, iar cei care fac selecția vor trebui să fie persoane și firme cu experiență relevantă în a recruta oameni de acest calibru și asta va duce la recâștigarea încrederii atât a Guvernului, cât și a populației, cât și a Comisiei Europene. Deci, partea de recrutare va trebui să fie și selecție, va trebui să fie foarte atent luată în vizor și acest lucru este important. Repet, pentru îndeplinirea jaloanelor”, a avertizat vicepremierul.

Performanță și comparativul cu alte aeroporturi europene

Pentru ilustrativitate, vicepremierul a adus în discuție exemplul unor aeroporturi românești comparate cu omoloage din Europa, scoțând în evidență un nivel ridicat al personalului raportat la numărul de pasageri.

‘Vă dau un singur exemplu cum putem să evaluăm acest lucru. Am luat niște aeroporturi și ne-am uitat la numărul de pasageri care trec prin acele aeroporturi prin Europa și am comparat cu România. Vreau să vă spun că din această comparație vedem că la numărul pe care noi îl avem în România, la diverse aeroporturi, se poate cu mult mai puțin personal. O singură cifră: la noi 1.400 de oameni într-unul dintre aeroporturi, în alte părți, același număr de pasageri care trec pe acolo – 800 de oameni. În alt aeroport, 780 de oameni. Deci, asta este o problemă care ține de performanță, nu numai de ce se întâmplă la Comitetul executiv sau la Consiliul de Administrație, ci ceea ce înseamnă și performanța angajaților’, a exemplificat Anastasiu, atrăgând atenția că performanța angajaților și a întregului personal trebuie analizată atent.

Planuri pentru un grup de lucru interministerial

Guvernul pregătește adoptarea unui memorandum care să înființeze un grup interministerial dedicat eficientizării întreprinderilor publice. Printre obiectivele acestuia se numără reducerea subvențiilor, creșterea veniturilor la buget și îmbunătățirea calității serviciilor oferite cetățenilor.

Reformele – între transparență, profesionalism și depolitizare

Vicepremierul a explicat că reformele nu au în vedere schimbarea principiilor de guvernanță corporativă existente, ci doar consolidarea transparenței și a profesionalismului, în conformitate cu angajamentele asumate în PNRR în parteneriat cu Comisia Europeană și OECD.

Inițiativa vine pe fondul unei penalizări de 330 de milioane de euro primite de România din cauza întârzierii în îndeplinirea unor jaloane din PNRR, sumă ce trebuie recuperată până la sfârșitul lunii noiembrie 2025.

Publicarea detaliată a datelor companiilor

În zilele următoare, potrivit vicepremierului, vor face publice informații detaliate despre performanța financiară și structura tuturor companiilor de stat, pentru a oferi o imagine clară și actualizată asupra stării sectorului public de business.