Anul 2025 va aduce progrese majore în noi unități de producere a energiei

Anul 2025 are şanse să devină cel mai bun an din 1992 încoace în ceea ce priveşte unităţile noi de producere a energiei. Care au fost investiţiile cheie în sistem din ultimii 30 de ani?

♦ Punerea în funcţiune a Unităţii 1 de la Cernavodă în 1996, apoi a celui de-al doilea reactor din 2007, perioada 2009-2014 marcată de primul val de energie verde şi începerea celui de-al doilea val de regenerabile, din 2022 încoace, cu prosumatorii vedete, sunt cele mai importante momente din ultimii 30 de ani privind punerile în funcţiune de proiecte de producere a energiei

♦ Anul viitor însă, pornind strict de la anunţurile oficiale de puneri în funcţiune şi de la datele ANRE privind proiectele foarte avansate de energie verde, România ar putea vedea 2.854 MW noi ♦ Cu această capacitate, 2025 devine cel mai bun an pentru puneri în funcţiune din ultimii 30 de ani.

ANALIZĂ: Unde se acordă cele mai mari subvenții pentru vehicule electrice

15:21

Puterea persuasivă a AI: Cum pot chatboții să schimbe opiniile oamenilor

14:35

Potrivit informaţiilor transmise de ANRE la solicitarea ZF, la înce­pu­tul lunii octombrie pe plan lo­cal erau 1.153 de proiecte cu avize tehnice de racordare în ter­men de valabilitate, cu o putere uriaşă: 52.778 MW.

Dacă o primă privire la numărul pro­iectelor care au ATR ar putea oferi o ima­gine idilică asupra pieţei de energie, în rea­litate proiectele care contează şi care au mari şanse să devină realitate sunt cele care au ajuns în etape avansate de avizare.

Astfel, po­trivit infor­ma­ţiilor transmise de ANRE, la în­ceputul lunii octom­brie 108 proiecte de ener­gie verde, cu o putere mai mare de 1 MW, aveau contrac­tele de racordare înche­iate, autorizaţiile de construire obţinute şi au­to­rizaţiile de înfiinţare emise de ANRE.

În total, aceste proiecte au o capacitate totală de 4.168 MW. Mai departe, tot datele ANRE arată că, din aceste proiecte, pentru anul viitor sunt estimate puneri în funcţiune de 2.424 MW de proiecte de energie eoliană şi solară, investiţii cu un grad destul de ridicat de implementare.

Acest nivel este cel mai mare de până acum, chiar şi raportat la punerile în func­ţiu­ne anuale din perioada 2009-2014, atunci când România a trecu prin primul ei val de ener­gie verde la finalul căruia a rămas cu circa 1.400 MW în proiecte de energie solară şi circa 3.000 MW în proiecte de energie eoliană.