Aplicațiile de recunoaștere facială prezic moartea timpurie, diagnostichează autismul, durerea pacienților cu demență și traumele

Aplicația de recunoaștere facială FaceAge, dezvoltată de un grup de cercetare de la Harvard, estimează vârsta biologică a unei persoane și, implicit, starea ei generală de sănătate, oferind diagnostice valoroase, inclusiv în domeniul psihologiei clinice. Începând din 2022, soluțiile de recunoaștere facială aplicate în domeniul clinic au cunoscut o creștere rapidă, în paralel cu progresele accelerate în inteligența artificială și a tehnologiei cipurilor. Anul acesta, tehnologiile faciale noi, care promit diagnosticarea precoce a bolilor, tratamente mai eficiente și, în unele cazuri, chiar previziuni privind moartea timpurie, au început să capete amploare. Noul instrument FaceAge utilizează fotografii pentru a estima vârsta biologică – un indicator rapid al stării generale de sănătate. Aplicația FaceAge este doar una dintre numeroasele inițiative noi care transformă selfie-urile în instrumente, din ce în ce mai performante, de diagnostic. Aplicația FaceAge nu este încă disponibilă publicului larg, fiind folosită momentan ca instrument de cercetare.

Aplicațiile de recunoaștere facială prezic moartea timpurie și diagnostichează autismul

Există aplicații pentru detectarea congestiei nazale, a alergiilor sezoniere sau a somnolenței la volan, soluții inteligente care monitorizează fața utilizatorului. Unele scanere fac măsurători ale durerii, identificând diverse boli sau semnele de autism. O altă aplicație urmărește PTSD-ul la copii, pentru a-i scuti de nevoia de a-și pune în discuție, în mod repetitiv, traumele.

„Aspectul feței este un biomarker medical, nu doar un moft”, spune dr. Raymond Mak, radiolog și creator al FaceAge, care conduce echipa de la Harvard Medical School responsabilă de dezvoltarea acestei tehnologii.

Emiratele Arabe Unite sprijină AI-ul din Africa cu un miliard de dolari

14:55

Topul celor mai muncitoare țări din lume în 2025

14:16

Experții în etică își exprimă îngrijorarea privind direcția rapidă în care se îndreaptă aceste tehnologii, fără o înțelegere clară a ceea ce măsoară și de ce.

„Inteligența artificială pătrunde rapid în aceste domenii,” spune Malihe Alikhani, profesor asistent de machine learning la Northeastern University, citat de Business Insider. „Este esențial să ne asigurăm că este sigură și benefică”.

Foto: Freepick

Fața ta – un indicator sensibil al sănătății

Fețele oamenilor transmit multe despre sănătatea internă, fizică și mentală. Deși pentru computere reprezintă un teritoriu de explorare nou, oamenii au interpretat dintotdeauna fețele pentru a lua decizii rapide. Cercetările sugerează că în urmă cu aproximativ 30 de milioane de ani, oamenii au dezvoltat chiar un al treilea tip de con printre celulele responsabile cu percepția, un con specializat în analiza fețellor semenilor, care el însuși identifică semne de sănătate sau de boală. Acest con permite, totodată, perceperea nuanțelor de roșu și verde.

„Oamenii asociază obrajii rumeni cu sănătatea. Dacă vrem să desenăm o față bolnavă, o facem verde”, explică profesorul Brad Duchaine, expert în neurologie la Dartmouth.

Un ten roșiatic poate indica o circulație sanguină bună sau prezența carotenoizilor din fructele și legumele consumate. Dr. Bahman Guyuron, chirurg plastician din Cleveland, a studiat gemeni identici cu stiluri de viață diferite pentru a analiza impactul fumatului și stresului asupra aspectului facial. Gemeni cu mai mult stres și toxine în organism arătau constant cu mai mulți ani mai în vârstă. Pielea lăsată și ridurile pot reflecta o sănătate internă precară, cu producție redusă de colagen și niveluri ridicate de hormoni ai stresului.

În schimb, centenarii „super-aging” – ale căror organe și celule funcționează extrem de eficient – arată în medie cu 27 de ani mai tineri decât vârsta lor biologică.

Prima aplicație de scanare facială a fost lasată în 2014

Una dintre primele aplicații medicale bazate pe citirea feței este Face2Gene, lansată în 2014, care ajută medicii să diagnosticheze afecțiuni genetice. Studiile arată că Face2Gene depășește doctorii în extragerea informațiilor din fața pacientului și asocierea acestora cu anumite boli genetice. Aplicația australiană PainChek monitorizează durerea pacienților din cămine de bătrâni încă din 2017, fiind folosită în special pentru persoanele cu demență, care nu pot exprima verbal durerea. Recent, compania a anunțat că așteaptă aprobarea FDA, care ar putea veni până în septembrie 2025.

FaceAge, aplicația Harvard care măsoară presupusa vârstă biologică, a fost testată de reporterii Business Insider. Scopul final este folosirea selfie-urilor pentru un diagnostic mai bun. FaceAge ar putea, într-o zi, să personalizeze tratamentele oncologice în funcție de biologia și starea pacientului sau să semnaleze alte probleme de sănătate înainte ca acestea să apară.

Foto: Unsplash

Ce analizează FaceAge?

Algoritmul FaceAge analizează două zone principale ale feței: șanțurile nazolabiale (de la nas până la buze) și tâmplele, adică zona dintre ochi și urechi. Scopul este identificarea semnelor premature sau accelerate ale îmbătrânirii, care pot reprezenta un semnal de alarmă pentru probleme interne.

„Dacă vârsta feței înaintează mai rapid decât vârsta cronologică, este un prognostic foarte prost”, explică dr. Mak.

Aplicațiile (și oamenii) estimează vârsta analizând detaliile, liniile și muchiile feței. De aceea, o fotografie neclară sau un machiaj care estompează ridurile pot face o persoană să pară mai tânără.

„Într-o fotografie foarte neclară sunt eliminate toate detaliile fine ale feței”, explică neuroscientistul Bevil Conway, senior investigator la National Institutes of Health.

Lumina directă, cum ar fi un inel luminos folosit la fotografii, poate masca semnele vârstei, în timp ce soarele de la prânz are efectul opus. Algoritmul este întotdeauna „sigur” de estimările sale, dar asta ascunde faptul că nu poate urmări cu precizie evoluția îmbătrânirii în timp.

Etica – un domeniu ambiguu

Chiar și o aplicație aparent inofensivă, care estimează vârsta, ridică dileme etice importante când e folosită în cabinetele medicale.

„Am trecut printr-o serie de situații în care companii au dezvoltat astfel de sisteme, le-au vândut spitalelor, medicilor sau serviciilor vamale și apoi a ieșit cu «oops»”, spune Malihe Alikhani, expertă în etica inteligenței artificiale.

Un exemplu controversat a fost studiul Stanford din 2017, care a creat un AI numit „gaydar”, capabil să estimeze orientarea sexuală a unei persoane. Criticii au explicat că algoritmul se baza pe semnale sociale și de mediu (machiaj, păr facial, expunerea la soare) și nu pe orientarea reală. Un alt grup de cercetători, de la Shanghai Jiao Tong University, a dezvoltat un algoritm care promitea identificarea criminalilor, teroriștilor sau persoanelor cu tendințe antisociale.

Astfel de tehnologii se apropie periculos de pseudostiința fiziognomiei, o practică profund eronată folosită de secole pentru justificarea rasismului și bigotismului, avertizează Alikhani. Expresia facială este extrem de dependentă de context — gen, cultură, persoană și moment.

„Un sistem de sănătate mai bun implică pacienții în decizii”, concluzionează Alikhani. „Dar ce facem când punem aceste decizii în mâinile inteligenței artificiale?”