Big Brother pe steroizi: Camerele de recunoaștere facială live devin tot mai dese în Marea Britanie și pun pe jar apărătorii drepturilor civile

Poliția din Anglia și Țara Galilor se pregătește pentru ca tehnologia de recunoaștere facială live să devină „o prezență obișnuită” în spațiul public, arată documente interne analizate de The Guardian și Liberty Investigates. În ultimul an, aproape 4,7 milioane de fețe au fost scanate – de două ori mai multe decât în 2023 – semnalând o accelerare fără precedent a adoptării acestei tehnologii în activitatea poliției.

Investigația arată că autoritățile britanice alocă fonduri semnificative pentru achiziția de echipamente și dezvoltarea infrastructurii necesare. Statul intenționează să faciliteze accesul poliției la baze de date extinse, inclusiv cele de pașapoarte sau imigrare, pentru căutări retrospective cu ajutorul recunoașterii faciale.

Sistemul funcționează astfel: camerele captează fețele trecătorilor și le compară în timp real cu o listă de persoane căutate. Activarea acestor camere într-un spațiu public a fost comparată de activiști cu „amprentarea continuă” a populației, fără consimțământ explicit.

ANALIZĂ: Unde se acordă cele mai mari subvenții pentru vehicule electrice

15:21

Puterea persuasivă a AI: Cum pot chatboții să schimbe opiniile oamenilor

14:35

Creștere dramatică a căutărilor retrospective

Numărul căutărilor retrospective – adică potrivirea imaginilor din baze de date cu cele surprinse pe camerele CCTV – aproape s-a dublat în 2024, ajungând la peste 250.000 de căutări față de 138.720 în 2023. De asemenea, peste 1.000 de căutări au fost efectuate în baza de date a pașapoartelor în ultimii doi ani, iar solicitările către baza de date de imigrare au crescut la 110 anul trecut.

Rezultate și controverse

În 2024, Met Police a arestat 587 de persoane cu ajutorul camerelor de recunoaștere facială live, dintre care 424 au fost puse sub acuzare. Printre cei arestați s-au numărat 58 de infractori sexuali recidiviști, 38 fiind ulterior acuzați oficial.

Totuși, tehnologia nu este lipsită de controverse. În trecut, setările algoritmilor au dus la identificarea greșită a persoanelor de culoare într-o proporție semnificativ mai mare. După o decizie a Curții de Apel din 2020, South Wales Police a fost obligată să ajusteze modul de utilizare a tehnologiei, iar College of Policing a emis recomandări stricte privind pragurile de alertă și rata de eroare acceptată.

În prezent, nu există o lege clară care să reglementeze utilizarea recunoașterii faciale live de către poliție, iar organizațiile pentru drepturile omului critică lipsa unui cadru legislativ unitar și a unor garanții solide pentru protejarea datelor personale.

Vocea autorităților și reacția publicului

Lindsey Chiswick, director de intelligence la Met Police și responsabil la nivel național pentru recunoașterea facială, susține că patru din cinci londonezi sprijină folosirea tehnologiei pentru combaterea criminalității.

„Trebuie să folosim oportunitățile pe care tehnologia și datele le oferă poliției, mai ales când resursele sunt limitate, iar infractorii exploatează tehnologia la scară largă”, a declarat Chiswick.

Totuși, ministrul de interne a recunoscut recent în Parlament necesitatea unui cadru legislativ dedicat pentru folosirea recunoașterii faciale live, însă detaliile concrete lipsesc deocamdată.

Între eficiență și riscuri pentru libertăți

Susținătorii tehnologiei argumentează că recunoașterea facială live ar putea transforma lupta împotriva criminalității la fel cum au făcut-o amprentele sau ADN-ul în trecut. Pe de altă parte, grupurile civice avertizează că lipsa unor reglementări clare poate duce la abuzuri și la pierderea încrederii publicului în instituțiile de ordine.

În lipsa unor reguli stricte și a unui control independent, riscul ca această tehnologie să devină o formă de supraveghere excesivă rămâne ridicat – un subiect care va continua să stârnească dezbateri aprinse în societatea britanică.