Australia, între avantajele muncii de acasă și declinul productivității

Australia a devenit exemplul unei schimbări profunde în piața muncii, în care lucrul de acasă a adus economii uriașe și un moral mai bun pentru angajați. În spatele acestei transformări se ascunde, însă, o problemă majoră, respectiv scăderea îngrijorătoare a productivității și riscul stagnării economice.

Într-o lume în care pandemia a schimbat definitiv regulile jocului, Australia a descoperit rapid că munca de acasă nu este doar un moft trecător, ci o adevărată revoluție în piața muncii. Datele nu mint: fiecare angajat australian care lucrează de acasă pune deoparte, în medie, peste 5.300 de dolari pe an. O sumă care face deliciul economiștilor și zguduie din temelii vechile modele de lucru. Însă, cum se întâmplă adesea, realitatea e mai complicată decât pare.

Înțelegere între angajați și angajatori

Fără să semneze tratate sau să țină discursuri pompoase, angajații și angajatorii australieni au ajuns, pragmatic, la un armistițiu: modelul hibrid – muncă de acasă combinată cu prezență fizică – este noua normă. Aproximativ 80% dintre salariați sunt convinși că acest mod de lucru va rămâne dominant în următorii ani. Nici șefii nu se plâng, ba chiar par să se bucure de costuri mai mici, absențe reduse și angajați mai motivați.

Războiul cibernetic din spațiu, o miză de trilioane de dolari. Raport CSIS: Incidente de securitate care au vizat sateliții în ultimul an

21:26

Realitatea augmentată schimbă regulile jocului în marketing. Noua vedetă a industriei tech crește exploziv și dictează noua ordine economică

21:00

Foto: Freepik

Totuși, sub această spoială de eficiență și echilibru, Australia se confruntă cu o problemă mult mai adâncă: productivitatea scade într-un ritm alarmant. Din martie 2022, productivitatea muncii s-a redus cu 5,7%, iar domeniile-cheie, precum sănătatea, educația și administrația publică, au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii. David Rumbens, creierul din spatele analizei Deloitte, a avertizat că, dacă nu se schimbă rapid ceva, nivelul de trai va scădea și costurile vor exploda.

Munca de acasă, țap ispășitor

Contrar zvonurilor alarmiste, raportul Comisiei pentru Productivitate (PC) arată clar că nu munca de acasă este vinovată pentru scăderea productivității. În august 2024, 36% dintre lucrători își desfășurau activitatea de obicei de acasă, comparativ cu doar 12% înainte de pandemie. Această schimbare a adus beneficii clare: mai puține zile de concediu medical, mai puține distrageri și un moral mai bun.

Pentru salariații experimentați, munca hibridă a fost o binecuvântare. Dar pentru cei tineri, lipsa interacțiunilor informale a frânat transferul de cunoștințe – element esențial într-o economie bazată pe inovație.

Adevărata problemă este lipsa investițiilor

Problema reală a Australiei nu e flexibilitatea muncii, ci lipsa de investiții în tehnologie, echipamente și inovație. Capitalul este motorul productivității, dar Australia se mișcă prea încet. Steven Kennedy, secretarul Trezoreriei, a spus-o fără menajamente: productivitatea medie pe ultimii 20 de ani a scăzut de la 1,8% la doar 0,8%. Cu alte cuvinte, dacă lucrurile rămân pe loc, salariile reale vor crește, dar prețurile vor crește și ele, iar puterea de cumpărare va scădea dramatic.

Marile corporații australiene, Commonwealth Bank, ANZ, Woolworths, au început să impună revenirea la birou pentru cel puțin trei zile pe săptămână. Totuși, raportul Comisiei pentru Productivitate contrazice aceste decizii, arătând că modelul hibrid este fie neutru, fie chiar benefic pentru productivitate. Iar politica nu e ocolită de această dilemă: fostul lider liberal Peter Dutton a plătit scump încercarea de a forța funcționarii publici din Canberra să revină complet la birou, pierzând sprijinul electoratului.