Băncile mondiale au finanțat termocentralele pe cărbune cu peste 385 miliarde dolari, în ultimii trei ani

În ciuda promisiunilor ferme de la summitul climatic COP26 din Glasgow și a angajamentelor de decarbonizare, băncile mondiale continuă să pompeze sume uriașe în industria cărbunelui. În ultimii trei ani, au fost investiți peste 385 de miliarde de dolari în termocentrale pe cărbune, iar 2024 a marcat chiar o creștere a fluxurilor față de anul precedent, potrivit unei analize Bloomberg.

Băncile mondiale continuă să pompeze bani în termocentralele pe cărbune: China și America , campioanele finanțării poluării

Potrivit raportului Urgewald, băncile chineze domină topul finanțatorilor industriei carbonifere, cu o sumă colosală de 250 de miliarde de dolari alocate între 2022 și 2024. Statele Unite urmează îndeaproape, prin instituții de renume precum Bank of America, JPMorgan Chase și Citigroup, care continuă să susțină economic infrastructura poluantă.

O surpriză vine de la Jefferies Financial Group, cu sediul la New York, care și-a majorat investițiile în proiecte legate de cărbune cu aproape 400% în perioada analizată, devenind una dintre cele mai agresive instituții din sector. Nici Europa nu stă departe: Barclays și Deutsche Bank se află în fruntea clasamentului continental al finanțatorilor cărbunelui.

Avioanele Boeing, arma secretă a lui Trump în comerț

15:20

SUA pierd miliarde din turism / Cine câștigă

14:30

Summituri ignorate, realități necruțătoare: cărbunele încă atrage miliarde

După COP26, unde aproape 200 de guverne au convenit să elimine treptat utilizarea cărbunelui, părea că tranziția energetică primește un impuls istoric. Totuși, datele colectate de ONG-ul german Urgewald arată exact contrariul: în doar trei ani, băncile au direcționat peste 385 de miliarde de dolari către finanțarea termocentralelor pe cărbune. Anul 2024 nu a adus o scădere, ci dimpotrivă, o creștere a investițiilor comparativ cu 2023.

„Este ca și cum summitul de la Glasgow nu ar fi avut loc”, a declarat Katrin Ganswindt, directoare de studii financiare la Urgewald.

Efectele însă sunt foarte clare: cărbunele continuă să fie responsabil pentru două treimi din producția globală de electricitate, iar menținerea acestei tendințe va compromite definitiv obiectivul Acordului de la Paris, și anume limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.

Cărbunele, încă „vital” în ochii investitorilor, în ciuda consecințelor climatice

Deși unele bănci au promis eliminarea treptată a finanțării pentru cărbune, doar 24 din cele 99 de instituții analizate au planuri clare în acest sens până în 2040 – termenul limită stabilit de Agenția Internațională a Energiei. În plus, multe bănci fac distincție între cărbunele folosit în termocentrale și cel utilizat în producția de oțel, considerându-l pe cel din urmă „esențial” pentru infrastructura de tranziție energetică, chiar dacă este mai poluant.

În paralel, închiderea rapidă a termocentralelor existente întâmpină dificultăți majore, mai ales în țările în curs de dezvoltare, unde instalațiile sunt relativ noi și reprezintă surse critice de energie. În lipsa unor soluții alternative viabile și a compensațiilor pentru investitori, procesul este blocat presiunile politice.

Situația s-a agravat odată cu revenirea lui Donald Trump în politica americană, un susținător fervent al industriei carbonifere, care a semnat recent măsuri de încurajare a producției interne de cărbune. Acest val de susținere politică riscă să inverseze eforturile de decarbonizare la scară globală.