Ce este capitalul de bază universal și de ce ar putea crea o economie AI echitabilă

Inteligența artificială modelează, cu viteză, mediul de afaceri, piața muncii și lumea în general. În cursul acestui proces, valoarea muncii, așa cum a fost cunoscută de-a lungul istoriei, urmează să scadă vertiginos. Din ce vor trăi oamenii? Venitul de bază universal este soluția pe care o dezbat cei mai mulți, de la mogulii tech din Silicon Valley, la centrele universitare și administrațiile publice. Diverse proiecte pilot pe această temă au fost derulate în ultimii ani. Unii experți spun, însă, că aceasta ar fi doar o redistribuire a bogăției. Avem nevoie, însă, de o pre-distribuire a veniturilor pentru a controla cât de cât economia digitală a viitorului. Capitalul de bază universal devine, deci, esențial pentru a preveni o prăpastie economică tot mai adâncă între clasele sociale, spun experții. Chiar și Papa Leon al XIV-lea a subliniat, la începutul pontificatului său, urgența echității distributive în epoca AI. Capitalul de bază universal, ar fi, în acest context complex, una dintre posibilele soluții. 

Predistribuția, nu redistribuția, poate reduce inegalitatea

În următoarele decenii, economiile europene vor deveni economii AI, pe măsură ce tehnologia pătrunde și revoluționează toate sectoarele, de la contabilitate, la comerț și producție. Creșterea productivității va exploda, dar performanțele vor fi tot mai puțin legate de locuri de muncă și de venituri. Valoarea muncii va scădea treptat și accelerat, iar disparitățile economice vor accelera. Inegalitatea dintre cei care dețin tehnologia – direct sau prin investiții – și cei care nu o dețin se va adânci inevitabil.

Fondatorul Bridgewater, Ray Dalio, a avertizat recent că cei mai bogați 1–10% dintre oameni vor beneficia cel mai mult de revoluția AI, în timp ce majoritatea va pierde. Fără un mecanism de împărțire echitabilă a avuției, societățile divizate se vor fragmenta și mai mult, scrie Financial Times. Decalajul global este alimentat, în prezent, în principal de diferența dintre cei care dețin investiții financiare și cei care nu. În America, cei mai bogați 10% dețin 93% din toate acțiunile.

Tot ce trebuie să știi despre armele nucleare. Trump cere reluarea testelor. Ce-ar putea să însemne asta?

17:07

ANALIZĂ

Un studiu Revolut arată că o treime dintre români au pierdut bani urmând sfaturi financiare din mediul online

16:14

În Europa, aceștia controlează aproape 60% din toată bogăția. Jumătatea „de jos” deține doar 5%. Politicile pentru era AI trebuie să abordeze această realitate. În Silicon Valley, unii au promovat conceptul de venit de bază universal, însă acesta rămâne o simplă măsură redistributivă, insuficientă pentru a atenua inegalitatea structurală.

De la venit de bază, la capital de bază universal

Alternativa este capitalul de bază universal (UBC), o soluție mai potrivită pentru economia digitală a viitorului, spun unii experți. Acesta le permite tuturor celor care muncesc să obțină valoare din investițiile în tehnologie. Pe scurt, UBC înseamnă predistribuție, nu redistribuție. Principalul instrument care să susțină acest nou concept ar fi fondurile de investiții universale, în care toți cetățenii ar participa, prin conturi individuale sau de familie. Cu alte cuvinte, toți cetățenii ar trebui să dețină acțiuni în economia AI.

Unul dintre posibilele exemple cu privire la felul în care ar putea funcționa acest sistem este programul australian de superanuitate. Programul ilustrează foarte bine ce putere ar avea acumularea capitalului – deși este doar o schemă suplimentară de pensii, finanțată prin contribuții comune. Lansat în 1992 de premierul Paul Keating, fondul a ajuns la aproape 4,2 trilioane de dolari australieni, depășind PIB-ul țării. Investițiile sunt plasate global, inclusiv în infrastructură, unde capitalul pe termen lung se potrivește nevoilor economiei, scrie Financial Times.

Randamentele obținute i-au transformat pe australieni într-una dintre cele mai prospere populații din lume, cu o avere medie de 550.000 de dolari per adult. În SUA, Congresul a introdus recent o formă incipientă de UBC, prin așa-numitele conturi MAGA — Money Accounts for Growth and Advancement.

Economii asigurate încă de la naștere și capital pe termen lung

Începând din iulie 2026, fiecare cetățean american născut între 2024 și 2029 va primi automat un cont de 1.000 de dolari. Veniturile, generate din investițiile în indicele S&P 500, vor fi scutite de taxe până la vârsta de 18 ani, iar familiile pot contribui suplimentar cu până la 5.000 de dolari anual. Mecanisme similare, precum „baby bonds”, au fost implementate și în alte țări.

Fondul britanic Child Trust, lansat de Tony Blair în 2003, a fost închis în 2011. Atâta vreme cât a funcționat, însă, a încurajat economisirea: 6,3 milioane de conturi deschise, cu o valoare totală de 10,5 miliarde de lire. Guvernul contribuise doar cu 2 miliarde. În Germania, din 2026, fiecare copil între 6 și 18 ani va primi 10 euro lunar, bani care vor fi investiți pe piețele de capital, printr-un „cont de pensie timpurie”.

Fostul președinte al BCE, Mario Draghi, a cerut consolidarea pieței unice europene pentru creșterea productivității, relaxarea regulilor de fuziune și investiții anuale de 800 de miliarde de euro, finanțate prin datorie comună europeană. Calculele sale arată că investițiile țintite, mai ales cele în tehnologie, ar putea crește productivitatea totală a UE cu 2%.

Europa ar putea conduce o revoluție economică echitabilă

Planul lui Draghi ar putea fi combinat cu propunerea Ursulei von der Leyen pentru un Fond European al Suveranității. Dacă acest fond ar deveni și un mecanism de investiții pentru cetățeni, europenii ar putea beneficia direct de profiturile generate de tehnologie. Chiar și Vaticanul ar putea sprijini o astfel de inițiativă, sugerează sursa citată, cu atât mai mult cu cât au mai existat declarații în acest sens ale suveranilor pontifi.

Papa Leon al XIV-lea a subliniat, la începutul pontificatului său, urgența echității distributive în epoca AI. În 1891, predecesorul său, Leon al XIII-lea, denunța exploatarea muncitorilor în revoluția industrială și pleda pentru politici care să „îi facă pe cât mai mulți proprietari”. Era, în esență, un apel timpuriu pentru capitalul de bază universal.

Revoluția AI este globală. Dar poate că Europa, cu tradiția sa de democrație socială și economie de piață socială, ar putea să devină liderul unei tranziții echitabile. Dacă cetățenii europeni vor să beneficieze de revoluția AI nu doar ca simpli consumatori, trebuie să dețină o parte din viitorul care se construiește acum, mai scrie sursa citată.