Bani falși, risc real? Tabloul contrafacerilor monetare în 2025–2026

De la fabricile clandestine de bancnote la imprimantele de acasă, falsificatorii rămân o realitate persistentă în peisajul economic european și românesc. Cifrele recente arată însă o tendință surprinzătoare: fenomenul se restrânge. Dar vigilența rămâne cuvântul de ordine.

Să primești rest cu o bancnotă falsă la o terasă, să scoți din buzunar o hârtie fără valoare atunci când plătești chiria sau să înmânezi, fără să știi, un fals la casă — sunt scenarii care îi bântuie pe mulți. Și totuși, statisticile publicate recent de cele două mari instituții de supraveghere monetară, Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Națională a României (BNR), transmit un mesaj mai degrabă liniștitor decât alarmant: contrafacerea bancnotelor este în scădere, atât la nivel european, cât și în România.

Euro: un vârf depășit, cifrele se întorc la normal

Anul 2024 a adus o oarecare agitație în peisajul monetar european. Circa 554.000 de bancnote euro contrafăcute au fost retrase din circulație în 2024, ceea ce reprezenta o creștere de 18,6% comparativ cu 2023, potrivit BCE. Specialiștii au explicat atunci că saltul nu semnala o ofensivă a falsificatorilor, ci mai degrabă o revenire la normalitate după anii pandemiei, când activitatea infracțională de orice fel scăzuse semnificativ.

Bursa de Valori București a încheiat săptămâna în scădere. BET a pierdut 0,10%, iar rulajul a depășit 84 de milioane de lei

09:10

Prețul construcțiilor rezidențiale a crescut cu 48% în UE din 2015 (Eurostat). România în top 3

17:45

Iar 2025 a confirmat că acel vârf era, într-adevăr, o anomalie statistică. Aproximativ 444.000 de bancnote euro contrafăcute au fost retrase din circulație în 2025, cifră care reprezintă o scădere de 20% față de anul precedent și unul dintre cele mai scăzute niveluri înregistrate vreodată în raport cu totalul bancnotelor aflate în circulație.

Indicatorul cel mai relevant, cel care măsoară densitatea falsurilor față de numerarul real, spune și mai mult. În 2025 au fost detectate 14 bancnote contrafăcute la un milion de bancnote autentice aflate în circulație, unul dintre nivelurile cele mai scăzute înregistrate după lansarea euro. Comparativ, în 2024, același indicator se situa la 18 la milion.

Ce bancnote vizează falsificatorii europeni

Alegerea bancnotei de falsificat nu este întâmplătoare. Infractorii caută cupiurile suficient de valoroase pentru a merita efortul, dar suficient de comune pentru a nu atrage atenția la schimb. Bancnotele de 20 de euro și de 50 de euro au continuat să înregistreze cel mai mare număr de contrafaceri, reprezentând împreună circa 80% din total. Este o tendință constantă de-a lungul anilor: aceste două cupiuri sunt omniprezente în tranzacțiile zilnice, ceea ce le face perfecte pentru a fi introduse în circulație fără ca nimeni să clipească.

Din punct de vedere geografic, fenomenul rămâne în principal o problemă internă a zonei euro. 96,8% dintre bancnotele contrafăcute au fost identificate în țări din zona euro, în timp ce 2,2% au provenit din state membre ale UE din afara zonei euro și 1% din alte regiuni ale lumii.

Cum operează falsificatorii moderni

Portretul falsificatorului s-a schimbat dramatic față de deceniile trecute. Dacă odinioară contrafacerea presupunea utilaje industriale și rețele complexe de distribuție, astăzi tehnologia digitală a democratizat — într-un sens negativ al cuvântului — această criminalitate. Falsificatorii utilizează tot mai frecvent echipamente și programe informatice de prelucrare a imaginilor digitale, imprimante de înaltă rezoluție și hârtie specială, uneori cu rezultate surprinzător de credibile la prima vedere.

Tocmai de aceea, BCE monitorizează atent progresele înregistrate în domeniul tehnologiilor de imprimare și reproducere și consemnează numărul de bancnote contrafăcute confiscate, care sunt analizate de băncile centrale din zona euro și de Centrul de analiză a contrafacerilor din cadrul BCE. Acesta transmite informațiile respective forțelor de poliție naționale și altor organisme implicate în combaterea contrafacerii. De asemenea, BCE lucrează în strânsă colaborare cu Europol, care a fost desemnat drept oficiul central de coordonare a măsurilor de protecție a euro, precum și cu Interpol și Comisia Europeană.

Pe de altă parte, BCE subliniază că rezultatele muncii falsificatorilor sunt adesea modeste tehnic. Majoritatea bancnotelor contrafăcute sunt ușor de detectat, întrucât fie nu conțin deloc elemente de siguranță, fie prezintă doar imitații foarte slabe calitativ ale elementelor existente.

O treime mai puține falsuri față de anul anterior

Situația din România prezintă particularități proprii, legate în primul rând de suportul special pe care sunt imprimate bancnotele românești. Spre deosebire de euro, tipărit pe hârtie cu fibre de bumbac, leul este emis pe polimer, un plastic sofisticat care încorporează elemente de securitate extrem de greu de reprodus.

Și totuși, falsificatorii nu s-au lăsat descurajați complet. Conform Raportului anual 2025 publicat de BNR chiar în această săptămână, falsurile de bancnote românești expertizate la BNR au totalizat 1.356 bucăți în 2025, în scădere cu 33,79% față de anul 2024. Este o îmbunătățire remarcabilă, cu aproape o treime mai puține falsuri față de anul anterior.

România: 100 de lei, bancnota preferată a infractorilor

Cea mai des falsificată bancnotă a rămas cea de 100 de lei, cu 1.163 de exemplare, dintre care 708 au fost confiscate înainte de a pătrunde în piață. Urmează bancnota de 10 lei, cu 173 de cazuri, și cea de 200 de lei, cu 11 exemplare. În schimb, pentru bancnotele de 1 leu, 5 lei și 20 lei nu au fost înregistrate falsuri în 2025. Logica este aceeași ca în cazul euro: bancnota de 100 de lei este suficient de valoroasă pentru a merita efortul, dar suficient de obișnuită pentru a fi acceptată fără prea multă scrutinizare.

Un detaliu semnificativ relevă și eficiența forțelor de ordine: din numărul total de bancnote false, 709 au fost capturate de poliție în cursul unor acțiuni specifice, înainte de a fi puse în circulație, iar 647 falsuri au fost depistate în circulație. Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate din falsuri au fost neutralizate înainte de a ajunge în portofelele cetățenilor.

Indicatorul statistic a coborât la 0,63 bancnote false la un milion de bancnote autentice în 2025, față de 0,97 în 2024, cel mai scăzut nivel din ultimii ani. Pentru comparație, media europeană pentru euro se situează la 14 falsuri la milion — leul se dovedește astfel, în termeni statistici, mai greu de falsificat. Business24

Cum te ferești și ce urmează

Atât BCE, cât și BNR insistă pe același principiu: verificarea bancnotelor este simplă și nu necesită echipamente speciale. Metoda „atinge, privește, înclină” permite oricui să detecteze elementele de securitate — relieful imprimării, firul de siguranță, holograma — în câteva secunde.

Pe termen mediu, arsenalul anti-falsificare se va îmbogăți. BCE a lansat un concurs de grafică pentru redesenarea bancnotelor euro, graficienii selectați prezentându-și propunerile grafice la sfârșitul lunii aprilie 2026. De regulă, seriile noi aduc cu ele și elemente de securitate actualizate, menite să rămână cu un pas înaintea tehnologiei disponibile pentru falsificatori.

La rândul său, BNR a lansat deja, în 2026, o nouă emisiune de bancnote pentru toate cupiurile.