Baza nucleară secretă a americanilor de sub ghețurile din Groenlanda și legătura sa cu tensiunile geopolitice actuale dintre SUA și Danemarca

În adâncul ghețarilor eterni din Groenlanda, se ascunde o parte clandestină a istoriei militare a SUA, legată de proiectul secret Iceworm. Inițiat în timpul Războiului Rece, acest proiect avea ca scop instalarea unei rețele subterane de baze nucleare sub stratul de gheață, menită să ofere o poziție strategică de avansare pentru forțele americane.

Deși oficial nu a fost recunoscut niciodată, Iceworm a reprezentat o demonstrație a tensiunilor geopolitice intense dintre Statele Unite și aliații lor, în special Danemarca, țară care deține suveranitatea asupra Groenlandei. În contextul actual al rivalităților globale și al disputelor asupra resurselor și influenței, legătura dintre această bază secretă și relațiile dintre SUA și Danemarca devine tot mai relevantă, punând în lumină complexitatea și subtilitatea politicilor strategice din spatele scenei internaționale.

Rețea întinsă de tunele și structuri îngropate

În primăvara anului trecut, o echipă de cercetători de la NASA testa un nou sistem radar deasupra Groenlandei, având misiunea de a studia stratul de gheață. În loc să mapeze doar topirea ghețarilor, instrumentele au dezvăluit ceva neașteptat: o rețea întinsă de tunele și structuri îngropate la peste 30 de metri sub gheață. Inițial, echipa a crezut că a descoperit ruinele unei civilizații antice, dar realitatea a fost și mai surprinzătoare – Camp Century, o bază militară secretă americană construită în timpul Războiului Rece.

Efectele distructive ale rezumatelor AI în căutările Google: traficul publicațiilor online se prăbușește

17:03

Google Foto introduce funcții AI care transformă imaginile în videoclipuri

16:18

„E ca și cum ai zbura deasupra unei alte planete și e greu de imaginat că cineva sau ceva ar putea vreodată să supraviețuiască acolo”, a spus pentru Wall Street Journal, Chad Greene, cercetător NASA , care se afla în avion.

Ce au văzut oamenii de știință pe ecranele lor nu era o civilizație pierdută, ci rămășițele unei baze militare americane construite sub gheață în timpul Războiului Rece.

Baza a făcut parte dintr-un plan ambițios și clandestin al Pentagonului, cunoscut sub numele de Proiectul Iceworm, de construire a unei rețele pentru lansarea de rachete nucleare de sub gheața arctică. Situl subteran, care a fost proiectat pentru a depozita 600 de rachete balistice cu rază medie de acțiune, dezvăluie amploarea implicării SUA în Groenlanda, care se întinde pe o perioadă de peste o jumătate de secol.

Istoria prezenței americane în Groenlanda

Camp Century, așa cum era numit avanpostul, a fost construit parțial în 1959 și abandonat în 1967, după ce calota glaciară a fost considerată prea instabilă pentru a susține rețeaua propusă de lansare a rachetelor. De-a lungul anilor, gheața s-a acumulat, iar instalația este acum îngropată sub cel puțin 30 de metri de gheață.

Tabăra era cunoscută de unii înainte de recentul survol al Administrației Naționale Aeronautice și Spațiale ca o aparentă instalație de cercetare, dar adevăratul său scop militar a fost secretizat până în 1996.

Odată ce a câștigat președinția SUA, Donald Trump a criticat Danemarca pentru că nu a reușit să asigure o securitate adecvată pentru Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, și a amenințat că va prelua teritoriul prin forță în numele securității naționale americane.

SUA au deja dreptul de a stabili baze în Groenlanda dacă doresc acest lucru, conform unui tratat din 1951 cu Danemarca, care a permis construirea Camp Century. Oficialii din Groenlanda și Danemarca au încercat să atenueze pretențiile lui Trump transmițând că sunt deschiși la o prezență militară americană sporită, dar respingând o preluare completă a teritoriului de către SUA.

SUA au menținut 17 baze în Groenlanda

La un moment dat în timpul Războiului Rece, SUA au menținut 17 baze în Groenlanda, inclusiv Camp Century, și au ținut acolo aproximativ 10.000 de soldați. Astăzi, numărul forțelor s-a redus la mai puțin de 200 într-o singură bază, Baza Spațială Pituffik, cunoscută anterior sub numele de Baza Aeriană Thule.

Prezența armelor nucleare americane a fost din punct de vedere istoric o sursă de fricțiuni cu Danemarca. La acea vreme, armata americană nu i-a spus guvernului de la Copenhaga, o zonă autodeclarată fără arme nucleare, despre scopul nuclear al Camp Century.

În 1968, un bombardier B-52 înarmat cu arme nucleare s-a prăbușit lângă Baza Aeriană Thule, ceea ce a dus la contaminarea radioactivă a gheții marine. Incidentul a dus la controverse publice în Danemarca, la fel ca și dezvăluirea faptului că SUA depozitau arme nucleare la Baza Aeriană Thule fără a informa Copenhaga sau Groenlanda.

Recent, campania lui Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei și relatarea din The Wall Street Journal că SUA intensifică spionajul pe insulă i-a neliniștit pe groenlandezi, apropiindu-i de Danemarca.

Groenlanda, inclusă în planurile securitate arctică ale SUA

Groenlanda, bogată în minerale, a făcut parte din considerațiile de securitate arctică ale SUA încă de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. În momentul ocupației germane a Danemarcei în 1940, Groenlanda era o colonie daneză. SUA erau îngrijorate de germanii care ocupau insula ca bază pentru operațiuni militare mai aproape de America. În 1941, reprezentantul danez la Washington, încălcând directivele de la Copenhaga, a semnat un acord care transfera responsabilitatea apărării Groenlandei către SUA și îi dădea Washingtonului dreptul de a stabili baze pe insulă.

După sfârșitul războiului, SUA au refuzat cererea Danemarcei de a părăsi Groenlanda și, în schimb, s-au oferit să o cumpere pentru 100 de milioane de dolari. Danemarca a respins oferta. În 1951, parlamentul danez a ratificat tratatul din 1941, permițând SUA să mențină trupe pe insulă.

Baza era alimentată de un reactor nuclear

Robert Weiss, un medic care avea în jur de 20 de ani în 1962 când și-a scurtat rezidențiatul la Spitalul Bellevue din New York pentru a se deplasa la Tabăra Century, a spus că el credea că baza era doar o stație de cercetare, până când planurile secrete ale Pentagonului au fost declasificate acum aproape 30 de ani. El spune că nu a acordat prea multă atenție geopoliticii, deși era conștient de faptul că locația bazei era strategică.

„Ne-am dat seama că era important; că rușii puteau veni peste Pol”, le-a spus Weiss jurnaliștilor americani.

Cu 21 de tuneluri interconectate care se întindeau pe aproape 3 kilometri, săpate direct în calota glaciară, baza era alimentată de un reactor nuclear care fusese târât peste 200 de kilometri de-a lungul calotei glaciare. Dormitoarele, o sală de sport, latrinele, laboratoarele și o cantină găzduiau aproximativ 200 de militari.

„Când am ajuns acolo, ningea puternic și temperatura era de minus 10 grade Celsius”, își amintește Weiss. Neavând niciun motiv să se aventureze afară, stătea în subteran săptămâni întregi. Cavernele subterane erau destul de calde, mâncarea era bună, iar berea era disponibilă seara.

A fost nevoie de șase decenii și de echipamente extrem de sofisticate pentru ca amploarea Camp Century să fie dezvăluită.