Firmele reiau puternic bugetele pentru evenimente corporate în 2025. Victor Făgăreșeanu: „E foarte important de văzut cine cine este beneficiarul” VIDEO

După un final de 2024 marcat de ezitare și tăieri bugetare, anul 2025 readuce o schimbare majoră în comportamentul companiilor din România, care reiau investițiile în evenimente corporate, teambuilding-uri și programe de incentivare. Directorul diviziei de evenimente corporate din cadrul Aerotravel, Victor Făgărășanu, explică dinamica revenirii și modul în care firmele reconfigurează bugetele, prioritățile și tipologiile de proiecte pentru parteneri și angajați.

Companiile reactivează bugetele pentru evenimente corporate după un an dominat de prudență

Piața evenimentelor corporate traversează o perioadă de reașezare. Noul boom vine în contextul în care companiile care anul trecut își înghețaseră proiectele revin acum cu planuri clare. Printre altele, companiile revin cu un plan de bugete ajustate și o nevoie tot mai mare de activități menite să consolideze cultura organizațională și relațiile cu partenerii de business.

Companiile au traversat o perioadă de incertitudine în noiembrie 2024, când fluctuațiile economice și temerile legate de costuri le-au determinat să oprească temporar investițiile în proiecte non-esențiale.

Turiștii care beau alcool după prânz în Thailanda pot fi amendați cu 270 de euro

12:01

Povestea tânărului trader care a profitat de haosul pieței petroliere și a câștigat 250 milioane de dolari, în 30 de luni

11:22

„Discutăm de companii care anul trecut, în noiembrie, când au început să se facă valuri, să se agite apele, au devenit foarte, foarte atente la ce se întâmplă și au preferat să pună pauză cheltuielilor în direcția aceasta. Ulterior, în 2025, odată ce s-au mai liniștit lucrurile, și-au reluat obiceiurile și au revenit cu proiectele pe care le aveau on hold”, spune Victor Făgăreșeanu, director pe segmentul de evenimente corporate la Aerotravel.

Revenirea este vizibilă și în datele sectoriale. Estimările industriei arată un avans de aproximativ 10% pe segmentul evenimentelor corporate, incluzând programe de incentivare, conferințe și teambuilding-uri. Companiile alocă bugete care pot ajunge până la 3.500 de euro de persoană pentru experiențe premium destinate partenerilor strategici.

Bugete flexibile, servicii tailor-made și diferențe majore între proiectele pentru angajați și cele pentru parteneri

În sectorul corporate, dinamica bugetelor nu respectă tipare rigide. Fiecare proiect este construit în funcție de tipologia clientului, obiectivele evenimentului și calitatea experienței dorite.

„Puteți să ne vedeți ca pe un croitor la care atunci când e nevoie de un eveniment, că e vorba de o lansare, de o conferință de presă, de un teambuilding, mergeți la croitor, discutați cu el, se iau toate măsurile și în baza acestora începem să pregătim proiectul.

Și ăsta e și motivul pentru care colegii mei au ca gest reflex, prima reacție este să discute cu clientul și să aibă o grămadă de întrebări, să fie curioși ca să vadă exact ce este relevant pentru fiecare client în parte, ce au de pregătit. Și evident, bugetul este unul dintre aspectele importante. Dacă discutăm despre o petrecere, bugetul poate să înceapă de la 45, probabil 50 euro de persoană, dar la fel de bine, bugetul se poate duce și către câteva sute sau poate să depășească nivelul miilor de euro”, mai spune Făgărășeanu.

Structura publicului influențează decisiv costurile. Evenimentele pentru angajați implică volume mari de participanți și un buget per persoană mai redus, în timp ce proiectele destinate partenerilor de business trec într-o altă categorie financiară.

„E foarte important de văzut cine este beneficiarul, să zicem așa, al proiectelor respective. Pentru că dacă este vorba de angajați, discutăm probabil de un număr mai mare de persoane și atunci bugetul per persoană e mai mic. Dacă discutăm despre proiecte orientate către partenerii de business, că e vorba de insentivare, de exemplu, atunci sumele, în medie, sunt ceva mai mari, fiind vorba de un număr mai restrâns de persoane.”

Bugetele cresc, dar prudența rămâne: companiile lansează proiectele mult mai târziu decât în anii precedenți

Comparativ cu perioada pre-pandemiei, modul în care companiile își gestionează planificările s-a schimbat semnificativ. Deși bugetele sunt în creștere, deciziile sunt luate pe termen mai scurt, iar confirmările vin adesea la limită.

„Bugetele în momentul de față sunt, să zicem, în revenire, dar în continuare există rețineri. Lucrul ăsta se vede clar, pentru că mulți în continuare preferă să lanseze discuția legată de un proiect cu foarte puțin timp înainte.”

Distribuția bugetelor se mută vizibil către partenerii de afaceri, unde companiile văd un potențial mai direct de consolidare a relațiilor și generare de business.

„În ceea ce privește împărțirea bugetelor, este o linie destul de fină, un echilibru fin între evenimente care sunt destinate angajaților și evenimente destinate partenerilor de afaceri. Să zicem că poate a doua categorie a prins ceva mai mult teren în ultima vreme. Orientarea companiilor este în direcția partenerilor de afaceri.”

Experiențele premium urcă bugetele până la 3.500 de euro per persoană

Segmentul care a explodat în 2025 este cel al experiențelor personalizate pentru partenerii strategici.

„Aș zice că ne ducem în direcția insentivărilor. Și aici îmi vine în minte un exemplu care probabil că, putem să-l considerăm ca un banchmark. Un proiect destul de recent a implicat un pachet complet, exclusivist, pentru partenerii de business premium, ai uneia dintre clienții noștri corporate, care a ajuns la un buget pe undeva de 3.500 euro per persoană.

Ceea ce nu cred că este neapărat puțin, dar pe de altă parte, e de luat în calcul, cum spuneam, complexitatea structurii serviciilor și nivelul foarte ridicat al serviciilor.

Adică discutăm despre o navă premium lansată foarte recent, nu cred că are mai mult de 2 ani. Discutăm de experiențe autentice, locale în fiecare destinație unde nava a andocat și discutăm, bineînțeles, de o foarte mare atenție la detaliu.”

În paralel, companiile caută și destinații „categoria a doua”. Adică orașe europene mai puțin expuse pe platformele digitale, dar care oferă autenticitate, acces facil și un factor de noutate.

„Categoria a doua în momentul de față devine tot mai atractivă, în sensul în care se caută noutate. Se caută destinații care nu au mai fost până acum prezentate la televizor, de exemplu. Ceva care să aducă un wow effect și ceva care să fie instagramabil, pentru că nu e așa, e important ce postează fiecare pe social media.

Contentul și un check-in potrivit la vremea lui contează foarte mult. Și atunci, ca exemplu pentru destinațiile acestea, dacă, de exemplu capitalele europene Paris, Amsterdam și așa mai departe sunt deja foarte cunoscute și dintr-o oarecare perspectivă sunt și mai accesibile, pentru că AI-ul, de exemplu, tehnologia ne ajută să ne facem o idee despre ce s-ar putea organiza acolo, discutăm de cele din categoria a 2-a mai puțin cunoscute, de exemplu Bologna. Este o destinație excepțională, cu facilități potrivite pentru segmentul nostru, inclusiv de conferință, de evenimente, istorie ș.a.”, mai explică Victor Făgărășeanu.