Big Pharma bate palma cu biotehnologiile chineze. China devine furnizorul-cheie pentru noile medicamente

În acest an, companii farmaceutice internaționale Big Pharma, precum AstraZeneca sau Pfizer, au realizat tranzacții record cu biotehnologii chinezești, evidențiind o dependență tot mai puternică față de China, în ciuda tensiunilor legate de tarifele impuse de administrația Trump.

Creșterea volumului de afaceri cu biotehnologii chineze

Potrivit unui raport recent publicat de Jefferies, consultat de Financial Times, China a reprezentat 18% din totalul acordurilor de licențiere la nivel global pentru marile companii multinaționale în prima jumătate a anului 2025, în creștere față de 17% în 2024, marcând astfel cea mai mare cotă de până acum. Mai mult, o treime din valoarea totală a tranzacțiilor se leagă de China, un prag record.

În aceste acorduri, companiile farmaceutice plătesc biotehnologiilor din China pentru drepturi exclusive de comercializare a unor medicamente aflate în faze incipiente, de obicei pe piețele externe Chinei. Dacă tratamentul parcurge cu succes toate etapele de testare clinică, biotehnologiile chineze pot accesa sume suplimentare, în funcție de performanțele medicamentului.

România, țara UE cu cea mai redusă alocare bugetară pe locuitor pentru cercetare și dezvoltare, în 2025

20:21

Transgaz vrea să devină acționar la dezvoltatorul unui terminal american de gaze naturale lichefiate

14:25

Tensiunile comerciale între SUA și China în sectorul farmaceutic

Administrația Trump pregătește în această perioadă introducerea unor tarife fără precedent pentru industria farmaceutică globală, temându-se de dependența strategică de China. Președintele Donald Trump a afirmat săptămâna trecută că aceste taxe, propuse încă din aprilie, ar putea deveni oficiale până la final de iulie. Documentele făcute publice de companiile farmaceutice menționează în mod explicit că aceste „tarife din secțiunea 232” reprezintă o amenințare pentru profitabilitatea lor.

Mark McClellan, fost comisar al FDA și în prezent profesor la Universitatea Duke, subliniază că, deși unele operațiuni de producție se reorientează către SUA, această schimbare nu se va realiza peste noapte.

„China este cu un pas înaintea SUA în domeniul inovației biotehnologice, ceea ce pune într-adevăr probleme de securitate națională”, explică McClellan.

El accentuează riscurile legate de „tehnologiile celulare și genice avansate” dintr-o perspectivă militară și de biosecuritate, fiind preocupări legitime pentru Washington.

Companiile farmaceutice caută să tempereze tensiunile

Deși investesc miliarde în biotehnologii chineze, marii jucători farmaceutici încearcă să minimizeze relația economică cu China în fața administrației americane. PhRMA, grupul de lobby al industriei farmaceutice, afirmă că majoritatea ingredientelor farmaceutice importate în SUA provin din Europa. Într-o scrisoare către administrația americană din 7 mai, AstraZeneca a declarat că importă medicamente exclusiv din Europa și „nu importă medicamente din China”.

Totuși, în discursurile și argumentele legate de tarife, companiile și lobby-urile omit să menționeze acordurile de licențiere cu biotehnologiile chinezești, o componentă majoră a operațiunilor lor.

Acorduri spectaculoase între companiile farmaceutice și biotehnologiile din China

Conform unui raport Morgan Stanley din 15 iulie, AstraZeneca ocupă prima poziție în ceea ce privește numărul și valoarea acordurilor de licențiere cu biotehnologii chinezești, semnând tranzacții în valoare de cel puțin 13,6 miliarde de dolari cu cinci companii locale, până acum în 2025.

Unul dintre cele mai recente și semnificative acorduri a fost anunțat în iunie, când AstraZeneca a încheiat un contract de 5,2 miliarde de dolari cu CSPC Pharmaceuticals din Shijiazhuang, pentru mai mulți viruși farmaceutici cu potențial pe piață.

În primul semestru al anului, și alți giganți farmaceutici americani precum AbbVie, Merck, Pfizer sau Regeneron au semnat contracte de licențiere cu companii din China, cumulând tranzacții de miliarde de dolari.

Cea mai mare tranzacție semnată în 2025 a fost realizată de Pfizer, cu o valoare de 6 miliarde de dolari, pentru dezvoltarea unui medicament oncologic printr-un parteneriat cu 3Sbio. Pfizer a anunțat intenția de a produce pe teritoriul american disculginul cancerului dezvoltat.

Pfizer a refuzat să ofere detalii suplimentare, limitându-se la declarațiile anterioare ale CEO-ului Albert Bourla privind acest contract. AstraZeneca a răspuns cu trimitere la comentariile sale adresate administrației SUA privind tarifele.

Motivele creșterii colaborărilor cu China

Potrivit raportului Jefferies, principalele motive care îi determină pe actorii internaționali să caute parteneriate cu biotehnologii chineze sunt prețurile scăzute la medicamente și expirarea patentelor pentru medicamente blockbuster. În plus, companiile farmaceutice chineze caută să-și extindă prezența globală după ce au fost nevoite să reducă prețurile pentru medicamentele inovative ca să fie incluse în schema națională de asigurări medicale din China, parte a strategiei guvernului chinez de a face medicamentele accesibile financiar.

Sectorul biotehnologiilor din China a trecut printr-o criză de finanțare severă în 2024, ceea ce a determinat companiile să încheie mai multe parteneriate cu firme străine pentru a putea susține costurile ridicate ale studiilor clinice realizate în afara Chinei. Ca efect, valorile acțiunilor biotehnologiilor chinezești au înregistrat creșteri spectaculoase, indicele Hang Seng Biotech având un randament de 79% în acest an, comparativ cu 24,6% al indicelui general Hang Seng.

Analiza expertului: cum câștigă China teren în fața SUA

Despre modul în care China atrage companiile farmaceutice, Kirsten Axelsen, cercetătoare la American Enterprise Institute, afirmă că

„Trump preferă să folosească măsuri restrictive pentru a scădea prețurile medicamentelor în SUA, dar China îi cucerește pe producători făcând dezvoltarea medicamentelor mai ieftină”.

Ea mai adaugă că studiile clinice în China se desfășoară mai rapid decât în Statele Unite.

„Toți acești bani s-au dus în China pentru că aceasta a investit în industrie, pe când Guvernul SUA nu a făcut-o”, explică Axelsen. Și conchide: „Mesajul ideal pentru administrația Trump e că atunci când investești în industria biotehnologiei, lumea te urmează.”