Titlurile de stat în euro emise de România se tranzacționează, în prezent, la niveluri echivalente cu cele ale țărilor încadrate în categoria „junk” – adică nerecomandate pentru investiții – după o perioadă prelungită de incertitudine politică. Potrivit unei analize Bloomberg, apropierea alegerilor prezidențiale de la finalul acestei săptămâni generează riscuri suplimentare, în special pentru moneda națională și pentru obligațiunile denominate în lei.
Victoria liderului AUR George Simion în primul tur a dus la demisia premierului Marcel Ciolacu, ceea ce a declanșat retrageri din obligațiuni și acțiuni și a împins leul la un minim istoric. Sondajele sugerează o cursă strânsă în turul al doilea, duminică, când România – o țara de la Marea Neagră cu 19 milioane de locuitori, spune Bloomberg –, „va avea de ales între candidatul de extremă dreapta și primarul centrist al Capitalei”. Indiferent de rezultatul scrutinului, investitorii așteaptă un semnal clar în direcția consolidării fiscale și a reducerii deficitului bugetar al României, cel mai mare la nivel european. Bloomberg estimează că, o eventuală victorie a lui Nicușor Dan ar putea aduce o calmare temporară a piețelor. În cazul în care George Simion va deveni președinte, acesta va trebui să câștige rapid încrederea pieței.
Pe piața internă, titlurile de stat au recuperat parțial pierderile în această săptămână, iar leul a fost stabilizat prin intervenții ale BNR, care a redus intervalul de flotare controlată. Totuși, presiunile asupra monedei naționale ar putea reveni dacă noul președinte intră în conflict cu partidele aflate la guvernare sau dacă sunt întârziate măsurile necesare pentru stabilizarea finanțelor publice, ceea ce pune în pericol accesul la fondurile europene.
„O schimbare iminentă la nivelul conducerii țării implică o creștere a incertitudinii politice și, implicit, riscuri suplimentare pentru consolidarea fiscală”, a transmis Mai Doan, economist la Bank of America Corp., într-o notă adresată investitorilor. Ea a adăugat că, în acest context, Comisia Europeană ar putea analiza suspendarea unor fonduri UE începând din iunie sau iulie.
Obligațiunile în lei sunt mai vulnerabile în fața eventualelor șocuri decât cele în euro, întrucât, în cazul celor din urmă, investitorii și-au ajustat deja pozițiile în raport cu riscurile percepute. În ceea ce privește datoria în lei, riscul constă în faptul că BNR ar putea permite o depreciere suplimentară a leului, pentru a diminua presiunea asupra contului curent și pentru a proteja rezervele valutare.
Instrumentele derivate semnalează o depreciere suplimentară estimată de 4,2% a leului până la finalul anului, potrivit analistului Serghei Voloboev de la Bloomberg Intelligence. „O asemenea scădere ar fi cea mai pronunțată din 2007-2008 încoace, și deși ar fi neobișnuită în absența unei recesiuni, nu este imposibilă, având în vedere dezechilibrele macroeconomice”, a precizat Voloboev. El estimează că ajustările fiscale vor continua după alegeri, pentru a evita erodarea rezervelor valutare, dar întârzierea acestor măsuri justifică prudență din partea investitorilor.
Pentru a liniști piețele, ministrul interimar de Finanțe, Barna Tánczos, a declarat că România ar putea reduce deficitul bugetar la 7% din PIB, într-un context de îmbunătățire treptată a situației financiare. Cu toate acestea, agenția S&P Global Ratings avertizează că instabilitatea politică ar putea afecta negativ capacitatea țării de a reduce deficitul, punând în pericol actualul rating de țară, aflat la limită între recomandat și nerecomandat pentru investiții.
Piețele par deja să reflecte posibilitatea unei retrogradări, întrucât obligațiunile internaționale ale României se tranzacționează la niveluri apropiate celor ale statelor cu rating junk, precum Turcia. Totuși, aceste marje ridicate atrag în continuare anumiți investitori.
Sheraz Hussain, manager de portofoliu la RBC BlueBay, a declarat pentru Bloomberg că deține în continuare obligațiuni ale României în valută și că se așteaptă ca toate partidele mari, inclusiv formațiunea lui George Simion, să respecte regulile UE privind reducerea deficitului. „Dacă va deveni președinte, Simion va trebui să câștige rapid încrederea piețelor financiare”, a subliniat el.
Între timp, efectele incertitudinii politice sunt deja vizibile în economie. PIB-ul a stagnat în primul trimestru al anului, iar creșterea anuală de doar 0,2% a fost sub așteptări.
Ministerul Finanțelor a profitat de calmul relativ din această săptămână pentru a vinde titluri de stat pe termen scurt, denominate în lei și în euro. Această fereastră de oportunitate a fost deschisă și de un sondaj de opinie recent care indică o luptă strânsă între Simion și Nicușor Dan.
„Este în continuare o cursă strânsă, iar o victorie a lui Dan ar putea duce la o redresare a leului și a activelor românești”, a comentat Piotr Matys, strateg la In Touch Capital Markets. „Totuși, fără măsuri fiscale concrete, acest avans ar fi de scurtă durată.”