Euro a ajuns la minimul ultimelor 17 luni față de dolar. Românii se refugiază în valută și aur pentru a-și proteja economiile

Euro a coborât la cel mai redus nivel din ultimele 17 luni în raport cu dolarul american, pe fondul incertitudinilor fiscale din Franța și al instabilității politice din a doua economie a zonei euro. În România, presiunile asupra monedei naționale și inflația ridicată îi determină pe tot mai mulți economisitori să se orienteze către euro și aur, însă nici moneda europeană nu este ferită de depreciere, potrivit unei analize realizate de Tavex România.

Evoluțiile de pe piețele valutare arată că alegerea unei monede considerate mai stabile nu elimină automat riscul pierderii puterii de cumpărare. În timp ce leul este afectat de dezechilibrele economice interne, euro se confruntă cu propriile vulnerabilități, iar dolarul beneficiază de cererea investitorilor într-un context internațional incert. Euro a ajuns la un minim de aproximativ 1,116 dolari la începutul lunii octombrie, pe fondul preocupărilor legate de situația fiscală a Franței.

Leul este afectat de dezechilibrele bugetare și de incertitudinea politică

Potrivit analizei Tavex România, leul a depășit pragul de 5,35 lei pentru un euro, atingând un nou minim istoric în contextul incertitudinii politice și al dificultăților de formare a unui guvern. Compania atrage atenția că presiunile asupra monedei naționale trebuie privite în legătură cu deficitele ridicate și cu nevoia de finanțare a economiei.

Inflația din România a urcat la 6,6% în septembrie, după trei luni de scădere. Chiriile s-au scumpit cu 39,5%, iar motorina cu 37,6%

12:58

UE pregătește plafonarea importurilor de mașini hibride din China la 350.000 de unități pe an, pentru a proteja industria europeană

11:47

Tavex susține că, deși România are o dobândă de politică monetară de 6,5%, nivelul acesteia nu este suficient pentru a garanta stabilitatea cursului valutar. Cotația leului depinde și de fluxurile de capital, de încrederea investitorilor și de evoluțiile economice interne și internaționale.

Analiza indică un deficit bugetar ridicat, estimat la peste 7-9% din PIB, precum și presiuni asupra rezervelor valutare ale Băncii Naționale a României. Potrivit companiei, rezervele valutare ar fi scăzut cu 4,8 miliarde de euro în septembrie, pe fondul rambursării datoriei publice și al adâncirii deficitului de cont curent.

Aceste cifre și interpretări sunt prezentate de Tavex România în analiza sa. Evoluția rezervelor valutare trebuie diferențiată de cea a rezervelor internaționale totale, care includ și aurul monetar.

Compania mai avertizează că menținerea dezechilibrelor fiscale poate afecta încrederea investitorilor și poate încuraja retragerile de capital. Într-un asemenea scenariu, presiunea asupra cursului valutar s-ar putea accentua.

Economisitorii aleg euro, dar moneda europeană nu elimină riscul

Datele Băncii Naționale a României citate în analiză arată că depozitele în valută ale populației au crescut cu 5,2% în august 2026 față de aceeași lună a anului precedent, ajungând la echivalentul a 28,9 miliarde de euro.

Preferința pentru moneda europeană s-ar reflecta și în subscrierile la titlurile de stat tranzacționate la Bursa de Valori București. Potrivit Tavex, instrumentele denominate în euro au atras până la 70% din volumul subscris la cea mai recentă emisiune analizată, în timp ce interesul pentru titlurile în lei s-a redus aproape la jumătate față de perioada comparabilă a anului trecut.

Orientarea către euro poate reduce expunerea directă la deprecierea leului față de moneda europeană, dar nu protejează automat economiile împotriva inflației. Dacă prețurile cresc mai repede decât valoarea nominală a economiilor, puterea de cumpărare scade chiar și atunci când banii sunt păstrați în valută.

Tavex estimează că, între 2023 și 2026, leul s-a depreciat cu aproximativ 6-7% față de euro, în timp ce prețurile de consum din România au crescut cu aproape 30%. Diferența ilustrează faptul că deprecierea cursului nu reflectă integral pierderea puterii de cumpărare produsă de inflație.

Cum au evoluat economiile de 10.000 de lei păstrate în lei, euro sau aur

Pentru a compara efectele inflației asupra economiilor, analiza Tavex prezintă un exemplu pornind de la o sumă de 10.000 de lei, păstrată în moneda națională, convertită în euro sau investită în aur în intervalul august 2025-august 2026.

Potrivit calculelor companiei, la o inflație de 6,27% în perioada respectivă, valoarea reală a sumei inițiale ar fi ajuns la 9.410 lei pentru economiile păstrate în lei, la 9.752 de lei pentru cele convertite în euro și la 12.849 de lei în cazul investiției în aur.

Rezultatele corespund unor randamente reale de minus 5,9% pentru economiile în lei, minus 2,5% pentru euro și plus 28,5% pentru aur. Calculele sunt cele prezentate de Tavex și depind de perioada de referință, evoluția cursului și a prețului aurului, precum și de ipotezele folosite în comparație.

Comparația nu înseamnă că aurul va avea automat rezultate superioare în orice interval. Prețul metalului prețios fluctuează, iar rezultatul unei investiții depinde de momentul cumpărării și al vânzării, de diferența dintre prețurile de tranzacționare și de eventualele costuri asociate.

Băncile centrale își majorează deținerile de aur

Tendința de diversificare a rezervelor nu se limitează la investitorii individuali. Băncile centrale au cumpărat cantități importante de aur în ultimii ani, într-un context marcat de tensiuni geopolitice, incertitudini economice și preocupări privind sustenabilitatea finanțelor publice.

Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, achizițiile nete ale băncilor centrale au însumat aproximativ 1.082 de tone în 2022, 1.037 de tone în 2023 și 1.092 de tone în 2024, înainte de a coborî la aproximativ 863 de tone în 2025. Cumpărările din 2025 au fost mai mici decât cele din fiecare dintre cei trei ani precedenți, dar au rămas peste media anuală de aproximativ 473 de tone din intervalul 2010-2021.

În sondajul publicat în iunie 2026, Consiliul Mondial al Aurului a evidențiat interesul persistent al băncilor centrale pentru metalul prețios, în special ca instrument de diversificare a rezervelor și de gestionare a riscurilor geopolitice și financiare.

Conform analizei Tavex, 83% dintre băncile centrale chestionate se așteaptă ca ponderea aurului în rezervele internaționale să crească în următorii cinci ani, iar un procent record de 45% intenționează să-și majoreze propriile dețineri în următoarele 12 luni. Totodată, 74% anticipează o reducere a ponderii dolarului american, în timp ce așteptările privind euro indică, în general, menținerea poziției actuale.

La sfârșitul anului 2025, aurul reprezenta 27% din rezervele internaționale globale, calculat la valoarea de piață, potrivit cifrelor citate de Tavex. Această pondere depășea atât participația obligațiunilor guvernamentale americane, estimată la 22%, cât și pe cea a euro, de 15%. Comparația depinde de metodologia utilizată și de evaluarea de piață a aurului.

Diversificarea economiilor nu elimină riscurile

Creșterea interesului pentru aur reflectă preocuparea instituțiilor financiare și a economisitorilor pentru protejarea valorii activelor într-un mediu economic instabil. Totuși, alegerea între lei, euro, dolari sau aur implică riscuri diferite, iar performanțele din trecut nu garantează rezultate similare în viitor.

Euro poate limita expunerea unui economisitor român la variațiile cursului leu-euro, însă rămâne vulnerabil la problemele economice și fiscale din zona euro. Aurul poate contribui la diversificarea unui portofoliu, dar nu produce dobândă și poate înregistra scăderi de preț. Depozitele și titlurile de stat, la rândul lor, trebuie evaluate în funcție de dobândă, inflație, lichiditate și moneda în care sunt denominate.