BNR: Economia României riscă să intre în teritoriu negativ, iar modelul bazat pe consum și costuri reduse își atinge limitele

Perspectivele economiei românești pentru 2026 rămân rezervate, iar o evoluție negativă a economiei ar putea însemna intrarea într-o perioadă de stagflație, după doi ani consecutivi cu ritmuri reduse de creștere. Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu avertizează că România are nevoie de o schimbare a modelului economic, în care investițiile și productivitatea să preia un rol mai important, în detrimentul consumului alimentat de deficite.

Economia locală a avansat cu numai 0,9% în 2024 și cu 0,7% în 2025, iar contextul internațional dificil s-a suprapus peste incertitudinile interne de natură politică și guvernamentală. În aceste condiții, deciziile de politică economică trebuie luate cu mai multă prudență, în timp ce procesul de consolidare fiscală trebuie continuat.

„Economia României traversează în prezent o perioadă dificilă. Incertitudinile din mediul internațional s-au suprapus cu cele generate de situația politică și guvernamentală internă. În acest context, costul deciziilor economice crește, iar prudența și responsabilitatea trebuie să devină criterii esențiale în conduita politicilor economice. După doi ani de evoluții modeste, cu rate de creștere economică de 0,9% și 0,7% în 2024 și 2025, perspectivele pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflație. Scăderea consumului și output-gap-ul puternic negativ pe parcursul acestui an semnalează tranziția către un nou model de creștere, care să nu mai fie bazat pe deficite și consum, iar investițiile să preia, mai puternic și durabil, rolul de driver al creșterii economice”, afirmă Cosmin Marinescu, într-un mesaj transmis în deschiderea Forbes CEE Forum.

Prețul petrolului coboară pe fondul perspectivelor de aprovizionare mai bune și a speranțelor privind negocierile SUA-Iran

08:12

România a avut în 2025 una dintre cele mai ridicate rate de investire din UE. Investițiile au ajuns la 25,6% din PIB

17:45

Inflația scade, dar presiunile asupra bugetului rămân

Pe frontul inflației, România a înregistrat în lunile de vară o reducere semnificativă a ratei anuale, de la 10,4% în iunie la 6,2% în august. Viceguvernatorul BNR subliniază însă că această evoluție nu înseamnă dispariția presiunilor inflaționiste.

Scăderea de aproximativ patru puncte procentuale a fost influențată în principal de efectul de bază, iar estimările indică menținerea inflației peste nivelul de 6% la sfârșitul anului. Revenirea în intervalul asociat țintei de inflație este anticipată abia în ultimul trimestru din 2027.

„Inflația a intrat recent pe o traiectorie descendentă, prin reducerile ferme din lunile de vară, de circa 4 puncte procentuale, ca efect de bază, de la inflația de 10,4% în iunie la 6,2% în august. În continuare, prognozele indică o inflație care poate depăși sensibil 6% la sfârșitul anului, cu revenire în intervalul țintei în ultimul trimestru din 2027. În planul finanțelor publice, consemnăm reducerea consistentă a deficitului bugetar, însă această performanță bună, obținută în condiții politice dificile, indică totodată nevoia ca procesul de consolidare bugetară să continue, în mod susținut și credibil și în 2027”, susține Marinescu.

În același timp, nivelul datoriei publice a trecut de pragul de referință de 60% din PIB, iar această situație începe să se reflecte tot mai puternic în costurile de finanțare ale statului. Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să depășească 3% din PIB în bugetul pentru anul în curs.

Pentru viceguvernatorul BNR, reducerea deficitului comercial trebuie privită, de asemenea, cu atenție. Deși dezechilibrul extern s-a restrâns, ajustarea nu a fost determinată de o îmbunătățire semnificativă a exporturilor, ci în principal de reducerea cererii interne.

„Deficitul balanței comerciale s-a restrâns, însă mult mai lent decât ne așteptam. Această ajustare survine îndeosebi ca răspuns la reducerea consumului, nu ca urmare a unei creșteri notabile a exporturilor. De fapt, este o corecție a cererii interne, nu un câștig de competitivitate”, a menționat viceguvernatorul BNR.

România trebuie să treacă de la competitivitatea prin cost la investiții și productivitate

Cosmin Marinescu consideră că modelul economic care a susținut România în ultimele decenii nu mai este suficient pentru etapa actuală de dezvoltare. Avantajele oferite de costurile mai reduse cu forța de muncă se diminuează pe măsură ce veniturile se apropie de media Uniunii Europene, ceea ce impune o schimbare structurală.

„Sunt tot mai evidente, în condițiile actuale, limitele modelului de creștere bazat pe competitivitate prin costuri reduse, forță de muncă ieftină, exporturi cu valoare adăugată mică și stimularea consumului. Acești factori și-au adus aportul, și-au dovedit cândva utilitatea, dar acum nu mai pot susține nevoile de dezvoltare ale economiei noastre. Avantajul de cost se erodează pe măsură ce veniturile se apropie de media europeană. Și din acest motiv este necesară trecerea către un model calitativ de creștere economică. Noul model ar trebui să sprijine extinderea lanțurilor de producție locale, creșterea productivității muncii și stimularea investițiilor în tehnologii și în capitalul uman”, a subliniat Cosmin Marinescu.

În viziunea sa, noul model economic trebuie să pornească de la sustenabilitatea finanțelor publice. Gestionarea bugetului și utilizarea fondurilor europene trebuie orientate către proiecte care produc efecte economice pe termen lung, prin reducerea costurilor de transport și energie, investiții în educație și sănătate și sprijinirea extinderii companiilor private.

„Prima condiție este sustenabilitatea finanțelor publice și gestionarea responsabilă a bugetului, în special a fondurilor europene. Proiectele care generează valoare pentru economie sunt cele care reduc costurile de transport și energie, susțin educația și sănătatea, permit firmelor și mediului de afaceri să se extindă, angrenând deci capitalul privat. În plus, pentru companii, sustenabilitatea finanțelor publice se traduce în predictibilitate. În lipsa ei, orizontul decizional se scurtează”, explică acesta.

România are nevoie de companii mai bine capitalizate

A doua direcție indicată de viceguvernator este consolidarea infrastructurii financiare a economiei. România are nevoie de companii mai bine capitalizate, de o structură mai solidă a finanțării și de o disciplină mai bună a plăților.

„A doua condiție vizează infrastructura financiară a creșterii economice – capitalizarea, structura finanțării companiilor și disciplina la plată. Este evident că o creștere economică sustenabilă implică un sector corporativ rezilient, care să înfrunte riscurile de neplată și lichiditate. România are în prezent cel mai redus nivel al intermedierii financiare din Uniune, dar și cel mai mare grad de utilizare a creditului comercial, iar sănătatea financiară a firmelor ține, în bună măsură, de identificarea unor soluții adecvate la problema subcapitalizării”, a afirmat Marinescu.

Cea de-a treia schimbare ține de modul în care firmele românești concurează pe piețele externe. În locul unui avantaj construit predominant pe costuri, România trebuie să își dezvolte competitivitatea prin produse cu valoare adăugată mai mare, tehnologie și inovare.

„A treia condiție este trecerea de la competitivitatea prin cost la cea bazată pe calitatea produselor exportate, pe inovare și tehnologie. Nu putem râvni la poziții superioare ale economiei românești în lanțurile valorice internaționale dacă nu investim în calitate, inovare și tehnologie, care să ridice competitivitatea produselor românești”, a subliniat acesta.

Productivitatea devine cheia unei creșteri economice sustenabile

Mesajul viceguvernatorului BNR este că România se află în fața unei alegeri între menținerea unor ritmuri reduse de creștere și accelerarea reformelor structurale care pot susține dezvoltarea pe termen lung.

În acest context, productivitatea, investițiile și transformarea structurii economiei devin elemente centrale. O revenire temporară a consumului nu ar rezolva dezechilibrele acumulate dacă economia nu își îmbunătățește capacitatea de producție și competitivitatea.

„Există o formulare a lui Paul Krugman pe care economiștii obișnuiesc să o citeze: productivitatea nu este totul, dar pe termen lung este aproape totul. Exact aceasta este alegerea pe care o avem de făcut în prezent. Acceptarea unor ritmuri modeste de creștere economică sau realizarea schimbărilor dificile și a reformelor necesare. Maturitatea economică la care România a ajuns ne obligă la o evaluare mult mai atentă a direcțiilor și deciziilor de politică economică. Întrebarea relevantă nu mai este cât de repede putem crește, ci cum putem construi acum pentru a crește sustenabil în viitor. Sperăm că perioada de incertitudine guvernamentală se va încheia curând, cu revenirea la predictibilitate, pentru ca eforturile de consolidare de până în prezent să faciliteze, în perioada următoare, sustenabilitatea financiară și creșterea economică, atât de necesare”, a adăugat viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu.