AEI avertizează asupra unei posibile „policrize” în România: 12 riscuri care s-ar putea suprapune în următoarele 12 luni

România ar putea intra, începând din această toamnă, într-o perioadă în care mai multe vulnerabilități economice, energetice, bugetare, climatice și sociale se pot manifesta simultan și se pot amplifica reciproc.

O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) identifică aproximativ 12 manifestări de criză care ar putea apărea în următoarele 12 luni. Evaluarea pornește de la presiunile existente pe piața energiei și de la situația finanțelor publice, dar include și riscurile generate de evoluția prețurilor carburanților, problemele din agricultură, costurile de finanțare și eventualele efecte sociale și politice.

Printre principalele riscuri enumerate se află creșterea prețurilor la electricitate și gaze, dificultățile de adecvanță ale sistemului energetic, posibile probleme de aprovizionare cu gaze, scumpirea motorinei, benzinei și GPL, majorarea costurilor transportului aerian, inflația și creșterea costului vieții. La acestea se adaugă presiunile asupra bugetului public și fiscalității, costurile mai ridicate de finanțare a statului, problemele din agricultură și sectorul alimentar, precum și riscurile sociale, politice și de încredere.

Fed și Banca Angliei verifică expunerea băncilor la marile firme de tranzacționare după pierderile Jane Street

10:54

Electricitatea pentru iarna europeană se scumpește puternic. Prețurile au cel mai mare avans de după criza din 2022

09:36

Prețurile energiei, principalul risc pentru perioada următoare

AEI face o distincție importantă între o criză de preț și o eventuală criză fizică de aprovizionare. Potrivit analizei, creșterea puternică a prețurilor este considerată foarte probabilă, în timp ce lipsa efectivă a energiei nu reprezintă scenariul de bază.

„Important: o criză a prețurilor este foarte probabilă, în timp ce o criză fizică de aprovizionare nu este inevitabilă”, se arată în analiza citată.

În cazul energiei electrice, România dispune de capacități instalate importante, însă problema identificată de AEI este disponibilitatea unei cantități suficiente de putere controlabilă în anumite intervale. Sistemul poate deveni vulnerabil atunci când mai mulți factori nefavorabili apar simultan.

Printre problemele menționate se află capacitățile pe cărbune îmbătrânite, centralele pe gaze insuficiente sau întârziate, dependența producției hidro de nivelul rezervelor de apă, opririle planificate sau accidentale ale reactoarelor nucleare și congestiile existente în rețelele de transport și distribuție.

AEI nu consideră un blackout național drept scenariul de bază pentru următoarea perioadă. În schimb, asociația estimează că România s-ar putea confrunta cu intervale în care energia electrică va avea prețuri foarte ridicate, importurile vor ajunge aproape de limita tehnică, iar autoritățile vor fi nevoite să intervină administrativ.

De asemenea, pot apărea întreruperi locale provocate de fenomene meteorologice și situații în care anumite consumuri industriale să fie reduse dacă se suprapun temperaturi foarte scăzute, perioade fără vânt și indisponibilități tehnice ale unor unități de producție.

Rezervele de gaze sunt sub nivelul de anul trecut

Piața gazelor reprezintă o altă sursă de vulnerabilitate identificată în analiză. AEI consideră foarte probabilă apariția unei crize de preț, în timp ce o eventuală problemă fizică de aprovizionare ar depinde de evoluția temperaturilor și de mai mulți factori care pot influența consumul și disponibilitatea gazelor.

La începutul lunii septembrie, depozitele de gaze ale României erau umplute în proporție de aproximativ 62,8%, nivel cu peste zece puncte procentuale sub cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit analizei.

Diferența față de anul anterior devine relevantă în perspectiva sezonului rece, când cererea de gaze crește atât pentru consumul populației, cât și pentru producția de energie electrică și activitatea industrială.

Într-un scenariu caracterizat de temperaturi scăzute și cerere ridicată, presiunea asupra prețurilor poate fi transmisă mai departe către consumatori și companii. În acest caz, problema energetică poate deveni rapid una economică, prin creșterea costurilor de producție și reducerea puterii de cumpărare.

Carburanții pot transmite șocul energetic în întreaga economie

Motorina este indicată de AEI drept unul dintre produsele prin care presiunile din sectorul energetic se pot propaga către numeroase ramuri ale economiei.

Un nivel ridicat al prețurilor la motorină poate afecta agricultura, construcțiile, transportul de mărfuri și distribuția alimentelor. În același timp, costurile mai mari se pot reflecta în serviciile publice și în activitatea industriei.

Benzina și GPL-ul sunt incluse, la rândul lor, între produsele pentru care AEI anticipează presiuni asupra prețurilor. Scumpirea carburanților are un efect de propagare deoarece transportul reprezintă o componentă a costurilor pentru o mare parte dintre bunurile și serviciile comercializate în economie.

În acest context, energia, gazele și carburanții nu sunt tratate de AEI ca riscuri izolate, ci ca elemente care se pot alimenta reciproc și care pot amplifica inflația și costul general al vieții.

Bugetul public intră sub presiune din mai multe direcții

O altă componentă importantă a scenariului prezentat de AEI este situația finanțelor publice. Analiza citează estimarea Comisiei Europene potrivit căreia deficitul bugetar al României ar urma să ajungă la aproximativ 6,2% din PIB în 2026, în timp ce datoria publică ar putea urca la 63,3% din PIB în 2027.

În același timp, statul trebuie să gestioneze mai multe categorii de cheltuieli și presiuni. Printre acestea se numără prețurile energiei, taxarea carburanților, sprijinul necesar agriculturii, finanțarea apărării, plata dobânzilor la datoria publică și cofinanțarea proiectelor susținute prin fonduri europene.

Toate aceste obligații apar într-un moment în care România trebuie, simultan, să reducă deficitul bugetar. Astfel, spațiul de manevră al autorităților poate deveni mai restrâns în cazul apariției unor noi șocuri economice.

AEI atrage atenția și asupra riscului privind costurile de finanțare ale statului. România se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, iar S&P a menținut ratingul suveran BBB-/A-3, cu perspectivă negativă.

O eventuală retrogradare nu este considerată inevitabilă de analiză, însă creșterea percepției de risc poate conduce la dobânzi mai mari pentru finanțarea statului. Într-un asemenea context, companiile și populația s-ar putea confrunta, la rândul lor, cu costuri mai ridicate ale creditării.

Agricultura și costul alimentelor, alte surse de presiune

Riscurile climatice reprezintă o altă componentă a scenariului de „policriză” analizat de AEI. Problemele din agricultură și sectorul alimentar sunt așteptate să se manifeste în primul rând prin creșterea prețurilor.

Seceta și temperaturile ridicate au afectat porumbul și alte culturi de primăvară, ceea ce poate reduce producția și poate crea presiuni suplimentare asupra prețurilor alimentelor.

Efectele nu se limitează la producătorii agricoli. O eventuală scumpire a materiilor prime agricole se poate transmite către industria alimentară, transport, distribuție și, în final, către consumator.

Analiza AEI include printre riscurile suplimentare și presiunile asupra lichidității companiilor, reducerea investițiilor publice, dificultățile privind absorbția fondurilor europene, creșterea sărăciei energetice și diminuarea încrederii populației.

AEI propune un plan de prevenire a riscurilor

În scenariul descris de AEI, principala problemă nu ar fi lipsa completă a energiei, gazelor, carburanților sau alimentelor. Riscul este ca aceste produse să rămână disponibile, dar să poată fi procurate la prețuri tot mai ridicate, iar costurile suplimentare să fie transferate către deficitul bugetar, datorie, taxe și nivelul de trai.

Pentru reducerea vulnerabilităților, Asociația Energia Inteligentă propune un set de 12 măsuri. Printre acestea se numără accelerarea dezvoltării capacităților de producție a energiei, elaborarea unui plan național de securitate a gazelor și constituirea unei rezerve strategice de carburanți.

Lista include și măsuri de protecție socială țintită, dezvoltarea contractelor energetice pe termen lung, protejarea investițiilor esențiale și sprijinirea IMM-urilor afectate de costurile energiei și ale dobânzilor.

În domeniul agricol, AEI recomandă refacerea infrastructurii de irigații și o gestionare mai atentă a rezervelor de apă. În paralel, sunt propuse măsuri pentru protejarea fondurilor europene și lansarea unui program național de eficiență energetică.

Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, susține că răspunsul autorităților ar trebui să pună accentul pe prevenirea riscurilor, nu doar pe compensarea efectelor acestora.

„România nu are nevoie de un Guvern al compensațiilor, are nevoie de un Guvern al prevenirii și un Plan energetic pragmatic pentru 2030”, este concluzia lui Dumitru Chisăliță.