România a avut în 2025 una dintre cele mai ridicate rate de investire din UE. Investițiile au ajuns la 25,6% din PIB

România a înregistrat în 2025 o rată a formării brute de capital fix de 25,6% din PIB, cu mai mult de patru puncte procentuale peste media Uniunii Europene. Nivelul plasează țara pe locul al treilea în UE în funcție de rata de investire, după Cehia și Croația, potrivit unei analize publicate de Cristian I. Popa, membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României.

Popa consideră că performanța este relevantă mai ales în contextul unui an economic dificil și al procesului de consolidare fiscală. Într-un articol intitulat „România în construcție”, acesta susține că investițiile au reprezentat unul dintre principalii factori care au susținut economia în 2025.

„Este o performanță care merită remarcată în contextul consolidării fiscale”, afirmă Cristian Popa.

Banca Mondială și FMI modifică evaluarea sustenabilității datoriei pentru țările cu venituri scăzute. Un cadru revizuit pentru un mediu financiar mai riscant

15:40

Consiliul Fiscal European avertizează: excepțiile de la noile reguli fiscale ale UE pot afecta credibilitatea cadrului bugetar

13:21

Datele prezentate în analiză arată că acumulările de capital fix au crescut cu 3,4% în 2025. Dinamica investițiilor a avut astfel o contribuție de aproape un punct procentual la evoluția PIB real, ceea ce indică rolul important pe care formarea de capital l-a avut în economia României.

Formarea de capital nu înseamnă doar investiții publice

Cristian Popa subliniază că rata formării brute de capital fix trebuie privită dintr-o perspectivă mai largă decât cea a investițiilor publice în infrastructură. Indicatorul include investițiile realizate la nivelul întregii economii în active care sunt utilizate pe termen lung.

În această categorie intră clădirile, infrastructura, utilajele și echipamentele, mijloacele de transport, dar și activele software. Prin urmare, rata de 25,6% din PIB reflectă efortul investițional cumulat al economiei, nu doar cheltuielile administrației publice pentru proiecte de infrastructură.

Potrivit lui Popa, această acumulare de capital are o importanță deosebită pentru o economie aflată în proces de convergență. România nu își poate susține dezvoltarea pe termen lung exclusiv prin consum, iar creșterea productivității și extinderea bazei de capital sunt necesare pentru apropierea de nivelurile de dezvoltare din Uniunea Europeană.

Investițiile în echipamente, infrastructură, tehnologie și alte active productive pot contribui la creșterea capacității economiei și la îmbunătățirea productivității. În același timp, nivelul investițiilor nu este suficient pentru a garanta automat rezultate economice mai bune.

Eficiența investițiilor devine esențială

Cristian Popa atrage atenția că o rată ridicată de investire reprezintă un avantaj doar atunci când capitalul este alocat eficient. În lipsa unor criterii de performanță și eficiență, simpla majorare a cheltuielilor de capital nu garantează dezvoltarea economică.

„Totuși, o rată ridicată de investire este un avantaj numai dacă investițiile sunt făcute pe criterii de eficiență și performanță. Doar acele investiții cu multiplicator mare ne vor duce spre prosperitate. Nu orice cheltuială de capital generează automat dezvoltare”, afirmă Popa.

Observația pune accentul pe calitatea investițiilor și pe rezultatele obținute în urma acestora. Pentru România, provocarea nu mai este doar menținerea unui nivel ridicat al formării de capital, ci și orientarea resurselor către proiecte care pot produce efecte economice pe termen lung.

În acest context, infrastructura, energia, tehnologia și capacitatea industrială sunt domenii în care investițiile pot influența competitivitatea economiei. Randamentul capitalului și impactul asupra productivității devin, astfel, elemente importante în evaluarea proiectelor.

Fondurile europene au susținut investițiile publice

O componentă importantă a investițiilor publice din 2025 a fost absorbția mai puternică a fondurilor europene. Potrivit analizei lui Cristian Popa, utilizarea mai intensă a finanțărilor europene a contribuit la compensarea reducerii finanțării provenite din surse naționale.

Rolul fondurilor europene este astfel prezentat ca unul important pentru menținerea investițiilor publice într-un context în care resursele interne sunt supuse unor constrângeri mai mari.

„Este încă o dovadă a importanței apartenenței României la Uniunea Europeană”, consideră Popa.

Membrul Consiliului de administrație al BNR folosește, în acest context, o comparație între fondurile europene și o „undiță” care trebuie utilizată pentru a genera dezvoltare, nu un „pește” care să fie consumat. Ideea centrală este că finanțarea europeană poate avea un rol mai important atunci când contribuie la construirea unor active și capacități economice care produc beneficii pe termen lung.

Competiția pentru capital se intensifică

Cristian Popa consideră că România trebuie să privească investițiile și prin prisma unei competiții internaționale tot mai puternice pentru atragerea capitalului. În prezent, numeroase domenii necesită resurse financiare importante, de la energie și infrastructură până la apărare, inteligență artificială și reindustrializare. Această competiție înseamnă că disponibilitatea capitalului nu este suficientă. Investitorii urmăresc atât randamentul, cât și condițiile generale în care își pot desfășura activitatea, inclusiv predictibilitatea și încrederea.

„Capitalul curge acolo unde e tratat mai bine și rămâne acolo unde este bine primit, caută randament, dar caută și încredere”, subliniază Cristian Popa.

În acest context, rata ridicată de investire înregistrată de România în 2025 reprezintă, în opinia sa, un punct de plecare favorabil. Următoarea etapă este însă transformarea volumului de capital investit în rezultate economice cât mai mari.

Pentru România, provocarea este ca fiecare leu direcționat către investiții să genereze cât mai multă dezvoltare, productivitate și capacitate economică. Astfel, nivelul investițiilor trebuie analizat împreună cu eficiența acestora și cu impactul lor asupra economiei pe termen lung.

Cristian I. Popa este membru al Consiliului de administrație al BNR. Opiniile exprimate în articolul „România în construcție” îi aparțin și nu reprezintă poziția oficială a Băncii Naționale a României.