BNR menține dobânda de politică monetară la 6,50% pe an „în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate”

Consiliul de Administrație al BNR a decis în ședința de marți să mențină dobânda de politică monetară la 6,50% pe an.

Banca centrală ține cont de faptul că inflația continuă să coboare doar lent, economia dă semne de slăbiciune, iar tensiunile externe — de la conflictul din Orientul Mijlociu până la riscul unei noi crize energetice — complică semnificativ tabloul macroeconomic.

BNR păstrează neschimbată arhitectura dobânzilor

“Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 7 aprilie 2026, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se arată în comunicatul BNR.

Piața crypto sfidează turbulențele globale: creșteri surprinzătoare în plin conflict internațional

16:35

Bucureștiul rămâne mai ieftin decât marile capitale din regiune pentru birouri. Diferențele ajung la aproape 20%

14:41

Decizia reflectă o abordare defensivă a băncii centrale, într-un moment în care presiunile inflaționiste nu au dispărut, chiar dacă unele componente ale inflației au început să se tempereze. În evaluarea BNR, obiectivul rămâne stabilitatea prețurilor pe termen mediu, într-o formulă care să nu compromită nici stabilitatea financiară, nici perspectivele unei creșteri economice sustenabile.

Inflația scade, dar nu suficient de repede

Datele analizate de banca centrală arată că rata anuală a inflației a continuat să coboare în primele două luni din 2026, dar într-un ritm lent: de la 9,69% în decembrie 2025 la 9,31% în februarie 2026. Scăderea a fost susținută în special de moderarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, însă acest efect a fost parțial compensat de evoluții adverse la alimente, prețuri administrate, tutun și combustibili.

Nici inflația de bază nu oferă deocamdată un spațiu confortabil pentru reducerea dobânzilor. Indicatorul CORE2 ajustat a coborât ușor la 8,3% în februarie, de la 8,5% în decembrie, semn că presiunile din economie rămân încă ridicate, chiar dacă cererea de consum începe să slăbească. În paralel, inflația calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum a scăzut la 8,3%, însă mediile anuale continuă să reflecte persistența unui nivel ridicat al prețurilor.

Economia încetinește vizibil

Dincolo de inflație, tabloul economiei reale devine tot mai fragil. BNR arată că PIB-ul s-a comprimat cu 1,9% în trimestrul al patrulea din 2025 față de trimestrul precedent, după o scădere de 0,1% în trimestrul anterior. În ritm anual, creșterea economică a încetinit până la doar 0,2%, de la 1,7% în trimestrul III. Consumul gospodăriilor s-a contractat moderat, iar contribuția variației stocurilor a coborât puternic în teritoriu negativ.

Această evoluție sugerează o adâncire a deficitului de cerere agregată și confirmă că economia românească intră într-o fază de slăbiciune mai accentuată decât anticipa anterior banca centrală. Chiar dacă investițiile — prin formarea brută de capital fix — au continuat să avanseze robust, ele nu au fost suficiente pentru a compensa reculul din alte componente majore ale activității economice.

Primele semnale din 2026: consum slab, industrie în recul, exporturi sub presiune

Pentru primul trimestru din 2026, cele mai recente date indică o ușoară redresare față de trimestrul anterior, dar asociată cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB. Practic, economia pare să iasă marginal din contracție pe termen scurt, fără a-și recăpăta însă tracțiunea.

În ianuarie, vânzările cu amănuntul și serviciile prestate populației și-au accentuat puternic declinul anual. Lucrările de construcții au reintrat în teritoriu negativ, iar producția industrială și-a amplificat contracția. În același timp, exporturile de bunuri și servicii au pierdut teren mai rapid, iar ecartul lor față de importuri s-a deteriorat. Chiar și în aceste condiții, deficitul comercial și deficitul de cont curent au continuat să se reducă, semn că slăbirea cererii interne începe să tempereze dezechilibrele externe.

Piața muncii se răcește, iar companiile devin mai prudente

BNR observă și o răcire a pieței muncii. Efectivul salariaților din economie și-a accentuat scăderea în ianuarie, iar companiile raportează o reducere a deficitului de forță de muncă și o slăbire clară a intențiilor de angajare pe termen foarte scurt. În paralel, dinamica salariului brut nominal și a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-a temperat, ceea ce poate reduce din presiunea asupra prețurilor, dar confirmă și o economie în frânare.

„Sondajele de specialitate aferente trimestrului I 2026 indică însă o slăbire evidentă a intenţiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, după uşoara redresare din trimestrul IV 2025, precum şi o scădere accentuată a deficitului de forţă de muncă raportat de companii, inclusiv în contextul crizei energetice şi a incertitudinii mari generate de conflictul din Orientul Mijlociu”, notează BNR.

Aceste semnale sunt importante pentru BNR: o piață a muncii mai puțin tensionată poate ajuta procesul de dezinflație, însă vine la pachet cu riscul unei activități economice mai slabe și al unei încrederi mai reduse în mediul de afaceri.

Războiul din Orientul Mijlociu mută din nou riscul în zona energiei și a piețelor

Una dintre cele mai importante nuanțe ale comunicatului BNR este accentul pus pe incertitudinile externe. Banca centrală semnalează deteriorarea abruptă a sentimentului investitorilor, creșterea randamentelor titlurilor de stat în martie și reapariția tensiunilor pe piețele financiare regionale, pe fondul izbucnirii războiului din Orientul Mijlociu. Potrivit evaluării instituției, conflictul are potențialul de a genera o nouă criză energetică globală.

În acest context, cursul leu/euro a înregistrat doar o creștere modestă și s-a stabilizat ulterior, însă mesajul de fond este că banca centrală se confruntă cu un mediu extern mult mai volatil decât în urmă cu doar câteva luni. Cu alte cuvinte, spațiul pentru o relaxare rapidă a politicii monetare rămâne limitat nu doar de inflația internă, ci și de riscurile geopolitice importate.

Creditarea dă semne de revenire, dar componenta în valută câștigă teren

Un alt element urmărit atent de BNR este dinamica creditului acordat sectorului privat. După trendul descendent început în iunie 2025, creditarea a înregistrat mici creșteri în primele două luni din 2026, ajungând la 6,8% în februarie, față de 6,2% în decembrie. Creșterea a fost susținută atât de componenta în lei, cât și de accelerarea împrumuturilor în valută, în special către societățile nefinanciare.

În același timp, ponderea creditului în lei în total a continuat să scadă, până la 67,8% în februarie, ceea ce indică o ușoară schimbare de structură în finanțarea economiei. Pentru banca centrală, această tendință merită urmărită atent, mai ales într-un mediu de volatilitate externă și presiuni asupra costurilor de finanțare.

BNR mizează în continuare pe prudență

Mesajul de ansamblu al deciziei din 7 aprilie este unul de așteptare vigilentă. BNR recunoaște că inflația coboară, dar lent; că economia slăbește, dar nu într-o manieră care să elimine riscurile; și că mediul internațional s-a deteriorat suficient cât să justifice menținerea unei politici monetare prudente. În paralel, instituția insistă că stabilitatea macroeconomică nu poate depinde exclusiv de politica monetară, ci are nevoie de un mix echilibrat de politici publice, reforme structurale și absorbție de fonduri europene.

Minuta ședinței va fi publicată pe 22 aprilie 2026, iar următoarea reuniune de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR este programată pentru 15 mai 2026.