BNR se reunește marți pentru a analiza efectele măsurilor fiscale recente

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) se va reuni, marți, într-o ședință formală pentru a analiza efectele recentelor măsuri fiscale și pentru a preveni intrarea economiei în recesiune.

Întâlnirea va avea loc ca urmare a angajării răspunderii de către Guvern pentru legea austerității, programată să fie adoptată astăzi, 7 iulie, în Parlament.

Conducerea BNR va discuta impactul măsurilor fiscale asupra economiei

Comisia Europeană a finalizat evaluarea BID. România poate utiliza un nou mecanism de finanțare pentru domeniile strategice

13:56

Reuters: Incendiile de vegetație din Europa pun presiune pe piața asigurărilor și evidențiază lipsa protecției împotriva riscurilor climatice

12:31

Cei nouă membri ai conducerii BNR au avut deja primele consultări cu Direcția de Politică Monetară (DPM), condusă de Dorina Antohi, care le-a prezentat o analiză detaliată asupra stării economiei și mai multe scenarii posibile de acțiune. Guvernatorul Mugur Isărescu declara recent că măsurile de reducere a cheltuielilor sunt recesioniste și că vor îngreuna revenirea economică.

„Reducerea asta (n.n. – de cheltuieli) nu este fără efecte. Multe dintre cheltuielile esențiale ale statului român – sănătatea, educația – sunt subfinanțate de ani de zile, nu sunt suprafinanțate. Mai avem și cheltuielile militare, care cu greu vor scădea. Tema este dificilă”, a spus Isărescu.

Șeful BNR a mai adăugat că esențială este menținerea credibilității politicilor pentru a putea accesa finanțarea necesară.

„Reducerea deficitului este greu de făcut pentru că nimeni nu vrea să plătească nota de plată. Cum faci distribuirea costurilor acestor ajustări este altă problemă esențială, chiar dacă e de natură politică. Politicienii vor stabili acea formulă de a distribui treptat și sustenabil reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor, astfel încât să nu accentueze problemele sociale, să nu cadă numai pe spatele unui grup social. Iar asta este o decizie destul de grea!”, mai precizează Isărescu, citat de Hotnews.

După ședința de marți este de așteptat că se va lua o decizie privind politica monetară. Economiștii estimează că BNR va păstra neschimbată rata dobânzii de politică monetară, principalul instrument de intervenție al băncii centrale.

Ce spun specialiștii bancari

Potrivit unei analize recente publicată de ING Bank, presiunile inflaționiste vor persista.

„Credem că Banca Națională a României își va menține rata dobânzii de politică monetară neschimbată la ședința din 8 iulie. De asemenea, ne așteptăm la o comunicare ușor agresivă, având în vedere presiunile inflaționiste vizibile pe termen scurt care vor urma. Reducerile ratelor dobânzii sunt acum o știre pentru 2026”.

Deși noul pachet fiscal oferă o direcție mai clară în ceea ce privește politica fiscală, persistă o serie de incertitudini legate de impactul său real asupra inflației. Pe termen scurt, se preconizează o creștere a presiunilor inflaționiste ca urmare a majorării tarifelor la energie începând cu 1 iulie, urmată de creșteri ale TVA și accizelor în august, avertizează analiștii ING. Acești factori cumulați ar putea împinge inflația în intervalul 7,5-8,0% în lunile următoare, urmând ca aceasta să se stabilizeze în apropiere de 7,5% până la sfârșitul anului.

De asemenea, perspectivele de creștere economică se înrăutățesc. Încrederea consumatorilor a scăzut vizibil în acest an, iar așteptările privind șomajul s-au înrăutățit. Eliminarea indexării salariilor și pensiilor din sectorul public pentru 2025 accentuează tendințele de economisire, care vor deveni mai pronunțate în următoarele două trimestre. Reformele suplimentare anunțate pentru luna iulie, care vizează eficientizarea administrației publice, adaugă riscuri suplimentare de scădere a cererii.

Ce se va întâmpla cu dobânda de politică monetară

Toate aceste evoluții ar putea aduce economia aproape de stagnare în anul curent. Totodată, dacă PIB-ul va rămâne constant în fiecare trimestru până la final de 2025, creșterea anuală ar putea ajunge la doar 0,3%, un scenariu tot mai probabil față cu prognoza ING de 0,8%.

În aceste condiții, riscul unei recesiuni ușoare sau chiar al unei contracții economice pe tot parcursul anului nu poate fi exclus. ING avertizează că deteriorarea încrederii și a consumului va intensifica îngrijorările în rândul autorităților, iar comunicarea BNR ar putea deveni mai nuanțată în lunile următoare. Totuși, presiunile inflaționiste vor rămâne principala preocupare a băncii centrale.

Pe ansamblu, dacă nu vor apărea semnale clare de deteriorare severă a perspectivelor economice, experții ING consideră că actuala strategie prudentă a BNR va fi menținută cel puțin până la finele primului trimestru din 2026. Asta înseamnă menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50% și o gestionare strictă a lichidității.