Prima pagină » România încheie primele cinci luni din 2025 cu un deficit bugetar de 3,39% din PIB

România încheie primele cinci luni din 2025 cu un deficit bugetar de 3,39% din PIB

România încheie primele cinci luni din 2025 cu un deficit bugetar de 3,39% din PIB
România, campioană absolută în UE la capitolul deficit guvernamental

România a ajuns la un deficit bugetar de 3,39% din PIB în primele cinci luni din 2025, în ușoară scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, când se cifra la 3,41% din PIB.

În termeni nominali, deficitul a fost de 64,23 de miliarde lei, față de 60,10 de miliarde lei în perioada similară din 2024. Comparativ, după primele patru luni ale acestui an, deficitul era de 55,97 miliarde lei, echivalentul a 2,95% din PIB.

România are un deficit bugetar de 3,39% din PIB după cinci luni

România încheie primele cinci luni din 2025 cu un deficit bugetar de 3,39% din PIB

Veniturile totale ale statului s-au ridicat la 256 de miliarde de lei, marcând o creștere de 13,6% față de anul precedent. Acest avans a fost susținut de încasările mai mari din impozitele pe salarii și venituri, contribuții sociale, accize, dar și de fondurile europene. Ca pondere în PIB, veniturile totale s-au majorat cu 0,7 puncte procentuale, dintre care 0,5 pp la venituri curente și 0,2 pp la fonduri europene, transmite Puterea.ro.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au fost de 25,71 miliarde lei, cu 21,7% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut, influențate de creșterea încasărilor din impozitul pe dividende (+86,3%) și de eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT.

Contribuțiile de asigurări sociale au totalizat 87,17 miliarde lei (+11,5% an/an), sub ritmul de creștere al fondului de salarii, din cauza unui transfer mai mare către Pilonul II de pensii (9 miliarde lei față de 6,9 miliarde lei în 2024). În luna mai s-a observat însă o accelerare a încasărilor, stimulată de plățile aferente Declarației Unice (D212).

Impozitul pe profit a adus la buget 10,5 miliarde lei (+4,1%), iar încasările nete din TVA au fost de 48,99 miliarde lei (+2,3%), creștere explicată de avansul restituirilor (+8,4%) și de o bază comparativă ridicată. Veniturile din accize au însumat 18,51 miliarde lei (+17,1%), susținute în special de taxarea produselor din tutun (+19,3%) și a celor energetice (+16,8%).

La categoria venituri nefiscale, statul a colectat 21,01 miliarde lei (+19,3%), sumă ce include 1,6 miliarde lei recuperați sub formă de ajutoare de stat de la CFR Marfă. Rambursările de la Uniunea Europeană și donațiile au totalizat 21,98 miliarde lei (+32,8%).

Cheltuielile bugetare au depășit 320 miliarde lei, în creștere cu 12,2%

Pe partea de cheltuieli, bugetul general consolidat a însumat 320,23 miliarde lei în primele cinci luni din 2025, cu 12,2% mai mult față de aceeași perioadă din 2024. Raportat la PIB, ponderea cheltuielilor a crescut cu 0,7 puncte procentuale, ajungând la 16,9% din PIB, potrivit datelor publicate, vineri, de Ministerul Finanțelor.

Cheltuielile de personal s-au ridicat la 71,07 miliarde lei (+11,3%), reprezentând 3,8% din PIB. Cheltuielile pentru bunuri și servicii au fost de 38,3 miliarde lei (+0,8%), cu o creștere de 4,1% în bugetul sănătății pentru decontarea medicamentelor.

Dobânzile plătite pentru datoria publică au ajuns la 22,86 miliarde lei, în creștere cu 6,86 miliarde lei. Asistența socială a costat bugetul 106,21 miliarde lei (+15,2%), majorarea fiind determinată de recalcularea pensiilor conform Legii nr. 360/2023 și de compensarea facturilor pentru energie (1,7 miliarde lei în perioada ianuarie-mai).

Subvențiile au însumat 5,76 miliarde lei, direcționate în principal spre transportul de călători, agricultură și sprijin pentru plata energiei la consumatorii noncasnici (544,58 milioane lei). Alte cheltuieli, precum bursele pentru elevi și studenți, despăgubirile civile și sprijinul pentru culte, au însumat 7,73 miliarde lei.

Cheltuielile cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile s-au ridicat la 25,77 miliarde lei (+23,9% an/an), iar cheltuielile de investiții, care includ atât cheltuieli de capital cât și proiecte finanțate din surse interne și externe, au atins 40,57 miliarde lei (+7,33%).

Alte articole importante
Explozie de cereri pentru curățenie în România: primăvara aduce un boom de peste 50%
Explozie de cereri pentru curățenie în România: primăvara aduce un boom de peste 50%
Piața serviciilor de curățenie din România a înregistrat o creștere spectaculoasă la începutul primăverii, pe fondul schimbării sezoniere și al nevoilor crescute din gospodării. Datele analizate de platforma HomeRun arată că cererea a urcat cu 57% în luna martie, comparativ cu media lunilor de iarnă. Această evoluție confirmă un tipar deja cunoscut: odată cu venirea […]
Raport alarmant: România, cea mai vulnerabilă economie din regiune în fața crizei din Orientul Mijlociu
Raport alarmant: România, cea mai vulnerabilă economie din regiune în fața crizei din Orientul Mijlociu
România este considerată cea mai expusă economie din Europa Centrală și de Est la efectele conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit unui raport recent al grupului financiar Erste Group. Analiza indică riscuri semnificative pentru creșterea economică, în contextul tensiunilor geopolitice și al presiunilor interne, iar într-un scenariu negativ, țara ar putea chiar intra în recesiune. Estimările […]
Piața auto second-hand din România, sub semnul riscului: peste jumătate dintre mașini au fost avariate
Companii
Piața auto second-hand din România, sub semnul riscului: peste jumătate dintre mașini au fost avariate
Un nou studiu realizat de carVertical scoate la iveală o realitate îngrijorătoare pentru șoferii din România: majoritatea mașinilor verificate au un trecut ascuns, iar unele dintre ele ascund daune grave care pot pune în pericol siguranța rutieră. Într-o piață dominată de importuri și tranzacții rapide, lipsa transparenței devine o problemă majoră pentru cumpărători. Statistica care […]
De ce războiul din Orientul Mijlociu ar putea schimba definitiv Australia
De ce războiul din Orientul Mijlociu ar putea schimba definitiv Australia
Conflictul dintre Statele Unite și Iran nu mai este doar o criză regională. Potrivit economistului-șef al AMP, Shane Oliver, efectele acestui război vor remodela profund economii aflate la mii de kilometri distanță, inclusiv pe cea a Australia. Analiza sa indică nouă transformări majore care ar putea deveni permanente, într-un context global deja fragil, marcat de […]
Haos în aeroporturile din Europa: noul sistem UE blochează traficul aerian și lasă pasagerii la cozi interminabile
Haos în aeroporturile din Europa: noul sistem UE blochează traficul aerian și lasă pasagerii la cozi interminabile
Aeroporturile europene se confruntă cu un val de perturbări fără precedent, după implementarea noului sistem de control la frontiere. Mii de pasageri sunt afectați zilnic de întârzieri masive, pierderi de zboruri și condiții dificile de așteptare, într-un moment în care traficul aerian crește accelerat. Problemele au apărut odată cu introducerea sistemului Entry/Exit System (EES), un […]
Adevăratele mize ale crizei energetice
Adevăratele mize ale crizei energetice
Europa intră într-o nouă etapă de incertitudine economică, după ce abia începuse să-și revină din șocul energetic declanșat de invazia Rusiei în Ucraina din 2022. De această dată, presiunea vine din Orientul Mijlociu, unde conflictul dintre Donald Trump, Benjamin Netanyahu și Iran a generat o nouă criză globală a energiei. Premierul britanic Keir Starmer a […]