Prima pagină » România încheie primele cinci luni din 2025 cu un deficit bugetar de 3,39% din PIB

România încheie primele cinci luni din 2025 cu un deficit bugetar de 3,39% din PIB

România încheie primele cinci luni din 2025 cu un deficit bugetar de 3,39% din PIB
România, campioană absolută în UE la capitolul deficit guvernamental

România a ajuns la un deficit bugetar de 3,39% din PIB în primele cinci luni din 2025, în ușoară scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, când se cifra la 3,41% din PIB.

În termeni nominali, deficitul a fost de 64,23 de miliarde lei, față de 60,10 de miliarde lei în perioada similară din 2024. Comparativ, după primele patru luni ale acestui an, deficitul era de 55,97 miliarde lei, echivalentul a 2,95% din PIB.

România are un deficit bugetar de 3,39% din PIB după cinci luni

România încheie primele cinci luni din 2025 cu un deficit bugetar de 3,39% din PIB

Veniturile totale ale statului s-au ridicat la 256 de miliarde de lei, marcând o creștere de 13,6% față de anul precedent. Acest avans a fost susținut de încasările mai mari din impozitele pe salarii și venituri, contribuții sociale, accize, dar și de fondurile europene. Ca pondere în PIB, veniturile totale s-au majorat cu 0,7 puncte procentuale, dintre care 0,5 pp la venituri curente și 0,2 pp la fonduri europene, transmite Puterea.ro.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au fost de 25,71 miliarde lei, cu 21,7% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut, influențate de creșterea încasărilor din impozitul pe dividende (+86,3%) și de eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT.

Contribuțiile de asigurări sociale au totalizat 87,17 miliarde lei (+11,5% an/an), sub ritmul de creștere al fondului de salarii, din cauza unui transfer mai mare către Pilonul II de pensii (9 miliarde lei față de 6,9 miliarde lei în 2024). În luna mai s-a observat însă o accelerare a încasărilor, stimulată de plățile aferente Declarației Unice (D212).

Impozitul pe profit a adus la buget 10,5 miliarde lei (+4,1%), iar încasările nete din TVA au fost de 48,99 miliarde lei (+2,3%), creștere explicată de avansul restituirilor (+8,4%) și de o bază comparativă ridicată. Veniturile din accize au însumat 18,51 miliarde lei (+17,1%), susținute în special de taxarea produselor din tutun (+19,3%) și a celor energetice (+16,8%).

La categoria venituri nefiscale, statul a colectat 21,01 miliarde lei (+19,3%), sumă ce include 1,6 miliarde lei recuperați sub formă de ajutoare de stat de la CFR Marfă. Rambursările de la Uniunea Europeană și donațiile au totalizat 21,98 miliarde lei (+32,8%).

Cheltuielile bugetare au depășit 320 miliarde lei, în creștere cu 12,2%

Pe partea de cheltuieli, bugetul general consolidat a însumat 320,23 miliarde lei în primele cinci luni din 2025, cu 12,2% mai mult față de aceeași perioadă din 2024. Raportat la PIB, ponderea cheltuielilor a crescut cu 0,7 puncte procentuale, ajungând la 16,9% din PIB, potrivit datelor publicate, vineri, de Ministerul Finanțelor.

Cheltuielile de personal s-au ridicat la 71,07 miliarde lei (+11,3%), reprezentând 3,8% din PIB. Cheltuielile pentru bunuri și servicii au fost de 38,3 miliarde lei (+0,8%), cu o creștere de 4,1% în bugetul sănătății pentru decontarea medicamentelor.

Dobânzile plătite pentru datoria publică au ajuns la 22,86 miliarde lei, în creștere cu 6,86 miliarde lei. Asistența socială a costat bugetul 106,21 miliarde lei (+15,2%), majorarea fiind determinată de recalcularea pensiilor conform Legii nr. 360/2023 și de compensarea facturilor pentru energie (1,7 miliarde lei în perioada ianuarie-mai).

Subvențiile au însumat 5,76 miliarde lei, direcționate în principal spre transportul de călători, agricultură și sprijin pentru plata energiei la consumatorii noncasnici (544,58 milioane lei). Alte cheltuieli, precum bursele pentru elevi și studenți, despăgubirile civile și sprijinul pentru culte, au însumat 7,73 miliarde lei.

Cheltuielile cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile s-au ridicat la 25,77 miliarde lei (+23,9% an/an), iar cheltuielile de investiții, care includ atât cheltuieli de capital cât și proiecte finanțate din surse interne și externe, au atins 40,57 miliarde lei (+7,33%).

Alte articole importante
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, chiar dacă indicatorul a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii ani. Datele publicate de Eurostat arată că un român în vârstă de 15 ani este așteptat să petreacă în câmpul muncii, în medie, 32,7 ani, cu aproape […]
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Tehnologie
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Compania finlandeză Nokia, odinioară simbolul telefoanelor mobile indestructibile, traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări din istoria sa. După ce a ieșit definitiv din afacerea telefoanelor, grupul s-a repoziționat în centrul revoluției inteligenței artificiale, furnizând infrastructura care face posibilă funcționarea marilor centre de date AI. Strategia începe să dea rezultate: veniturile din acest segment cresc […]
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Tehnologie
Ce se întâmplă cu banii din factura de telefon și internet. Analiză: Din 100 de lei plătiți, doar 7 lei ajung în salariile angajaților
Mai bine de jumătate din valoarea unei facturi de telecomunicații ajunge la furnizori și subcontractori, aproape 18% acoperă investițiile în infrastructură, iar statul încasează aproximativ 15,5% sub formă de taxe și contribuții. O analiză realizată de analistul financiar Iancu Guda arată cum sunt distribuiți banii plătiți lunar de clienți pentru serviciile de telefonie și internet […]
Dăianu: Majorarea taxelor era inevitabilă. Șeful Consiliului Fiscal spune că România poate evita noi impozite în 2027 dacă își ține deficitul sub control
Dăianu: Majorarea taxelor era inevitabilă. Șeful Consiliului Fiscal spune că România poate evita noi impozite în 2027 dacă își ține deficitul sub control
România nu avea cum să evite majorarea taxelor și impozitelor, în condițiile unui deficit bugetar foarte ridicat, însă dacă măsurile de consolidare fiscală vor fi aplicate consecvent, nu va mai fi nevoie de noi creșteri de taxe în 2027. Este mesajul transmis de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care estimează că economia ar putea reveni […]
IMM-urile, prinse între birocrație, deficit și lipsa digitalizării. Leonardo Badea: „O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă chiar de stat”
Companii
IMM-urile, prinse între birocrație, deficit și lipsa digitalizării. Leonardo Badea: „O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă chiar de stat”
Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, avertizează că mediul de afaceri din România este afectat nu doar de provocările economice, ci și de probleme generate chiar de stat. Oficialul băncii centrale susține că birocrația excesivă, lipsa de predictibilitate a politicilor publice și dificultățile de finanțare slăbesc reziliența IMM-urilor, în timp ce digitalizarea și inteligența artificială ar putea […]
Patru din zece angajați din Generația Z vor să își schimbe jobul în următoarele șase luni. Salariul rămâne principalul motiv, dar tinerii pun accent pe promovare
Analize
Patru din zece angajați din Generația Z vor să își schimbe jobul în următoarele șase luni. Salariul rămâne principalul motiv, dar tinerii pun accent pe promovare
Aproape jumătate dintre tinerii români din Generația Z iau în calcul schimbarea locului de muncă în următoarele șase luni, într-un ritm semnificativ mai ridicat decât media națională. Un studiu publicat de MKOR arată că 42% dintre angajații cu vârste între 18 și 28 de ani spun că este probabil sau foarte probabil să își schimbe […]