După câțiva ani dominați de discreția rafinată a „quiet luxury”, marile case de modă par să fi obosit de minimalism și revin la ceea ce știu cel mai bine: opulența afișată fără rezerve. Cu schimbări majore de conducere și noi directori creativi la branduri de top, industria modei trece printr-o transformare care promite să readucă în prim-plan logourile supradimensionate, imprimeurile îndrăznețe și stilurile inconfundabile.
În ultimii ani, „quiet luxury” – moda discretă, cu piese scumpe, dar lipsite de ostentație – a dominat podiumurile și garderobele celor mai bogați clienți. Popularitatea sa a explodat în 2022, alimentată de producții TV precum „Succession” și de branduri precum Brunello Cucinelli, Hermès sau Loro Piana, care au prosperat cu linii sobre din cașmir și accesorii elegante, fără logouri evidente.
Însă, cum moda este ciclică, experții spun că perioada de grație a minimalismului se apropie de sfârșit. „Vedem o schimbare spre un lux mai vizibil în acest moment. Oamenii vor ceva nou, diferit, spectaculos”, explică Carole Madjo, șefa departamentului de cercetare pentru bunuri de lux la Barclays.
Această schimbare vine într-un moment în care industria trece prin provocări majore care se reflectă în tarifele comerciale mai ridicate, scăderea apetitului de consum și încetinirea creșterii economice pe piețe cheie precum China. Pentru multe branduri, soluția este o repoziționare rapidă și un plus de „nouătate” în colecții.
Un exemplu evident al acestui reviriment este Burberry. După ani de scăderi de vânzări și imagine afectată de falsuri, sub conducerea CEO-ului Josh Schulman, brandul revine la rădăcinile sale britanice, punând din nou accent pe imprimeul în carouri și trench-ul iconic. Colecția „heritage” a reușit să reaprindă interesul consumatorilor, atrăgând atât publicul tradițional, cât și clienți noi, notează CNBC.
Gucci, care a suferit un declin de vânzări, mai ales în Asia, mizează acum pe creativitatea controversatului Demna Gvasalia, cunoscut pentru proiectele sale îndrăznețe la Balenciaga. Primele indicii ale noii viziuni vor fi prezentate în septembrie, iar lansarea completă a colecției este programată pentru începutul lui 2026.
Chanel, Bottega Veneta și Versace pregătesc, de asemenea, repoziționări vizibile. Moncler a ales o abordare experimentală, colaborând cu designeri diferiți prin colecția Genius, iar Prada își valorifică versatilitatea – de la sport la glamour – pentru a cuceri segmente variate de public.
O problemă cu care se confruntă întreaga industrie este percepția consumatorilor că, în ultimii ani, prețurile au crescut exagerat, fără o justificare pe măsura inovației aduse. Datele UBS arată că, în 2022, prețurile produselor de lux au crescut cu o medie record de 8%, comparativ cu 1% înainte de pandemie.
Doar branduri ultra-exclusive, precum Hermès, Rolex sau Cartier, au reușit să mențină creșteri consistente de preț în 2025, fără a pierde clienți. Multe alte case de modă, precum Gucci sau Prada, au aplicat majorări mai moderate, tocmai pentru a nu-și aliena baza de cumpărători.
„În prezent, prețurile mari pot fi justificate doar de brandurile care reușesc să gestioneze impecabil imaginea și să aducă valoare reală prin design și marketing”, spune Marcus Morris, manager de portofoliu la Alliance Bernstein.
Pe măsură ce luxul discret se retrage și cel ostentativ revine în centrul atenției, brandurile care ocupă zona „mid-tier” ar putea profita cel mai mult. Fiind mai accesibile decât casele ultra-luxe, acestea își pot permite să creeze piese cu logo-uri mari și designuri memorabile, pe care clienții să le poarte fără rețineri.
„Este mai ușor pentru consumatori să afișeze un produs din această categorie, deoarece rămâne relativ accesibil comparativ cu opțiunile super-premium”, explică Madjo. Această strategie ar putea atrage un public mai larg, în special tinerii care caută să facă o declarație de stil, dar nu vor sau nu își permit să investească în piese extrem de scumpe.