Când adoptă România moneda euro? Mugur Isărescu: „Vom vorbi despre un termen abia după ce ducem deficitul sub 3%”

Trecerea României la moneda unică europeană rămâne un obiectiv oficial, dar fără un calendar clar. Mesajul transmis de guvernatorul Banca Națională a României este unul prudent: adoptarea euro nu poate fi discutată serios înainte ca dezechilibrele bugetare să fie corectate, iar deficitul să fie redus sub pragul de 3% din PIB.

„Vom trece la euro când vom reuși să aducem deficitul bugetar la 3% și vedeți că nu este o treabă ușoară”, a declarat Mugur Isărescu în cadrul conferinței de prezentare a Raportului asupra inflației. Potrivit acestuia, dacă programul actual de ajustare fiscală funcționează în următorii doi-trei ani, România ar putea începe discuții concrete despre aderarea la zona euro într-un orizont de aproximativ cinci ani. Declarațiile vin într-un context în care dezbaterea publică este reaprinsă de comparațiile cu Bulgaria, dar și de estimările analiștilor care împing termenul aderării spre următorul deceniu, arată Puterea.ro.

Deficit sub 3% și datorie sub 60% din PIB, condițiile-cheie pentru zona euro

Pentru a intra în zona euro, România trebuie să respecte criteriile de convergență stabilite la nivel european. Două dintre cele mai importante condiții sunt un deficit bugetar sub 3% din PIB și o datorie publică sub 60% din PIB.

Chisăliță: Prioritățile Ministerului Energiei sunt protejarea consumatorilor vulnerabili și depășirea sezonului rece

13:31

Arieratele bugetare au crescut cu aproape 3% în august 2026, depășind 630 de milioane de lei

11:15

Isărescu a subliniat că reducerea deficitului reprezintă primul pas esențial. Dacă actualul program de consolidare fiscală va avea rezultate în următorii doi-trei ani, discuțiile despre un calendar concret ar putea începe peste aproximativ cinci ani. Până atunci însă, presiunile inflaționiste și ajustările economice fac dificilă stabilirea unui termen ferm.

În ceea ce privește datoria publică, guvernatorul a atras atenția că readucerea acesteia sub 60% din PIB ar putea necesita „ani buni” de creștere economică solidă și disciplină bugetară. Practic, economia ar trebui să avanseze într-un ritm superior deficitului, pentru ca ponderea datoriei în PIB să scadă sustenabil.

„Stăm în aceeași grupă cu Polonia, Ungaria și Cehia”

Guvernatorul BNR a respins ideea că România ar fi izolată în afara zonei euro. El a invocat exemplele Poloniei, Ungariei și Cehiei, care nici ele nu au adoptat moneda unică.

„Se spune: A intrat Bulgaria, ce rușine pentru România! Dar de ce nu a intrat Polonia? De ce nu a intrat Cehia? De ce nu a intrat Ungaria? Rușinea României este că stă în aceeași grupă cu Polonia, Cehia, Ungaria?”, a declarat Isărescu.

Potrivit acestuia, și în Polonia nivelul datoriei publice se situează în jurul pragului de 60–70% din PIB, ceea ce arată că marile economii din regiune nu se grăbesc să facă pasul fără o consolidare fiscală solidă.

Mesajul transmis este că adoptarea euro nu este o competiție de imagine, ci o decizie care trebuie susținută de fundamente economice stabile.

România, aproape de euro înainte de 2018

Guvernatorul a reamintit că România a avut, la un moment dat, planuri avansate pentru aderarea la zona euro. Până în 2018, la BNR funcționa un Comitet de Trecere la Euro, iar pregătirile tehnice ajunseseră într-un stadiu detaliat.

„Făcusem de prin 2017 și programul pe unde să oprească mașinile de transport valori care să aducă numerarul în euro. Urmau să oprească la Oradea, la Cluj, la Sibiu și așa mai departe”, a explicat Isărescu.

Ultima reuniune pe această temă a avut loc în 2018, la Academia Română, în prezența premierului de atunci, Viorica Dăncilă, și a reprezentanților partidelor politice. Ulterior, tema adoptării euro a ieșit din prim-plan, pe fondul pandemiei și al războiului din Ucraina.

Isărescu a respins și speculațiile potrivit cărora sistemul bancar s-ar fi opus aderării, precizând că BNR susține „pe toate căile rezonabile și adevărate” intrarea în zona euro.

Criterii respectate în trecut, abandonate ulterior

Guvernatorul a arătat că în perioada 2013–2015 România îndeplinea criteriile de aderare. La acel moment, exista inclusiv o dată-țintă anunțată la nivel politic.

Ulterior însă, disciplina fiscală a fost relaxată. „Nu a fost un singur partid. Toți au mers pe linia asta”, a spus Isărescu, referindu-se la politicile de stimulare fiscală adoptate de guvernele succesive.

În timp, structurile dedicate adoptării euro au fost desființate, iar prioritățile s-au schimbat.

Orizont 2035, estimarea analiștilor

În prezent, perspectiva aderării pare îndepărtată. Potrivit unui sondaj realizat de CFA România, analiștii financiar-bancari estimează că România ar putea adopta moneda euro în jurul anului 2035. Intervalul răspunsurilor a variat între 5 și 20 de ani, iar un participant a opinat chiar că România nu va intra niciodată în zona euro, variantă care nu a fost inclusă în media finală.

În viziunea lui Mugur Isărescu, totul depinde de ritmul consolidării fiscale. Dacă ajustarea bugetară va dura cinci sau chiar șapte ani, discuția despre euro va fi amânată corespunzător.