Castelul care și-a pierdut strălucirea: o aventură cu premieri, aristocrați și vedete de Hollywood

În inima unei păduri din South Ayrshire, Scoția, la doar zece kilometri de mica localitate de coastă Girvan, se ridică ruinele impresionante ale Castelului Dalquharran. Ce a mai rămas din el. Castelul a devenit o fantomă, dar continuă să fascineze. Trecătorul care se abate de la drum descoperă un tablou melancolic: ziduri de piatră cu arcade gotice și ferestre oarbe, prin care au pătruns rădăcinile copacilor, lăstăriș și alte urme ale timpului. L-au redescoperit, recent, și reporterii The New York Post, care-i dedică un reportaj sensibil. 

Foto: Explore With Graeme

Ridicat în jurul anului 1790, după planurile celebrului arhitect Robert Adam, castelul a fost odinioară o reședință fastuoasă. Robert Adam (1728–1792) era cel mai renumit arhitect scoțian al secolului al XVIII-lea și unul dintre principalii promotori ai stilului neoclasic în Marea Britanie, cunoscut drept „stilul Adam”. A proiectat clădiri emblematice, de la Kenwood House – din Londra, la Culzean Castle din Scoția și numeroase palate, biserici și interioare somptuoase, care au redefinit eleganța arhitecturii georgiene. Dalquharran Castle a fost comandat de Thomas Kennedy din Dunure, un membru al unei familii scoțiene bogate și influente. Kennedy voia o reședință nouă, modernă și impunătoare, care să înlocuiască vechiul turn medieval al clanului. În acea vreme, Robert Adam era deja arhitectul cel mai căutat din Scoția și Anglia, celebru pentru stilul său neoclasic și pentru abilitatea de a combina monumentalitatea cu rafinamentul detaliilor.

O firmă elvețiană intră pe dark web cu un sistem care urmărește furtul de date în timp real

22:10

Lufthansa Group lansează „Culinary Journey” cu meniuri personalizate și preparate premium

21:23

Foto: TripAdviser

Adam a primit comanda în jurul anului 1785, iar construcția a început câțiva ani mai târziu, în jur de 1790. Planul său pentru Dalquharran a urmat tiparul „castelului-palat” tipic stilului Adam: o clădire simetrică, cu turnuri circulare elegante și interioare luminoase, care aduceau aerul clasic al Romei antice în mijlocul peisajului scoțian. La inaugurarea clădirii, în jurul anului 1790, Castelul Dalquharran strălucea ca o reședință aristocratică în stil neoclasic, cu turnuri circulare elegante și fațade simetrice, care dominau peisajul împădurit din South Ayrshire. În interior, camerele luminoase erau decorate cu stucaturi rafinate și tavane înalte, iar sălile de recepție reflectau gustul pentru lux și echilibru clasic adus de Robert Adam. Totul, de la scara monumentală, până la ferestrele ample, transmitea ambiția familiei Kennedy de a se afirma prin modernitate și prestigiu.

Captură: Hidden Scotland

Plus un aer de Hollywood

Generații de nobili scoțieni și-au purtat pașii prin saloanele sale, iar istoria i-a adus, de-a lungul vremii, și o serie de oaspeți de seamă. Herbert Asquith, fost prim-ministru al Marii Britanii, s-a odihnit aici în călătoriile sale. Tot aici a locuit și străbunicul actriței britanice Helena Bonham Carter, adăugând o notă de romantism genealogiei unei familii care avea să ofere lumii una dintre cele mai carismatice figuri de la Hollywood.

Helena Bonham Carter este o actriță britanică ce a căpătat faimă internațională pentru rolurile sale excentrice și versatile în filme de succes precum „Fight Club”, seria „Harry Potter” sau colaborările cu regizorul Tim Burton. Provenind dintr-o familie cu rădăcini aristocratice și conexiuni istorice în Marea Britanie, ea combină talentul actoricesc cu o prezență distinctivă în cultura pop. De-a lungul carierei, Bonham Carter a primit numeroase premii și nominalizări și recunoașterea unanimă ca una dintre cele mai remarcabile actrițe britanice contemporane.

Foto: Explore With Graeme

Întreținerea castelului a devenit o adevărată aventură

Vânat de aristocrați și politicieni, castelul a cunoscut perioada lui de amre glorie. Dar strălucirea lui a apus odată cu secolul trecut. După Al Doilea Război Mondial, întreținerea castelului a devenit imposibilă. În 1967, proprietarii au îndepărtat acoperișul de plumb pentru a-l declara nelocuibil, evitând astfel plata taxelor pe proprietate. O decizie practică, dar și începutul ruinării accelerate a acestei construcții.

În 1971, castelul a fost clasificat ca „clădire listată de categoria A”, datorită valorii sale arhitecturale, considerată de importanță națională. Practic, o astfel de construcție este recunoscută ca un monument deosebit de valoros, iar modificările sau demolările sunt strict controlate de autorități, pentru a-i proteja caracterul original. Prea mare și costisitor, Dalquharran a fost, în cele din urmă, abandonat. De șapte decenii, natura a revendicat fiecare colț din această construcție grandioasă: ramuri ies la lumină prin ferestre, mușchi se întind pe treptele de piatră, iedera se cațără nestingherită pe pereții groși.

Foto: Explore With Graeme

La finalul anilor ’60, interioarele încă se păstrau surprinzător de bine. Dar imaginile publicate în 2017 au confirmat inevitabilul: podele prăbușite, tavane sfărâmate, scări riscante, iar accesul în castel a fost interzis, din motive de siguranță.

Astăzi, privit de sus, Dalquharran seamănă cu un vis medieval înghițit de pădure. Turiștii și fotografii îl caută pentru atmosfera lui misterioasă, pentru aura de eleganță pierdută și pentru felul în care natura și ruina se împletesc într-un singur peisaj. Este un loc care poartă povești de aristocrați și politicieni, dar și ecoul unei genealogii care leagă Scoția de strălucirea Hollywood-ului.

Foto: Explore With Graeme

Foto: Explore With Graeme

Foto: Explore With Graeme