Deficitul comercial al României a urcat la 22,44 miliarde de euro în perioada ianuarie-august 2026, în creștere cu 307,2 milioane de euro, respectiv 1,4%, față de intervalul similar din 2025, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Deși exporturile au avansat într-un ritm mai rapid decât importurile, diferența dintre valoarea bunurilor vândute în străinătate și cea a produselor cumpărate din alte țări a rămas ridicată.
În primele opt luni ale anului, exporturile FOB au însumat 65,83 miliarde de euro, în creștere cu 4% față de perioada similară din 2025. Importurile CIF au ajuns la 88,27 miliarde de euro, după un avans anual de 3,4%. Diferența dintre cele două fluxuri comerciale a generat un deficit de peste 22 de miliarde de euro.
În august 2026, România a exportat bunuri în valoare de 7,55 miliarde de euro și a importat produse de 10,69 miliarde de euro. Astfel, deficitul comercial lunar s-a ridicat la 3,14 miliarde de euro.
Comparativ cu august 2025, exporturile au crescut cu 11,6%, în timp ce importurile au avansat cu 13,7%. Ritmul mai rapid de creștere a importurilor a contribuit la menținerea presiunii asupra balanței comerciale.
Datele lunare arată că, deși companiile din România au vândut mai multe bunuri pe piețele externe, cererea pentru produse provenite din import a continuat să crească. Evoluția valorică nu indică însă, de una singură, dacă schimbările au fost determinate de volumele comercializate, de prețuri sau de structura bunurilor tranzacționate.
Mașinile și echipamentele de transport au avut cea mai mare pondere atât în exporturile, cât și în importurile României. Această categorie a reprezentat 45,5% din totalul exporturilor și 36,6% din totalul importurilor în primele opt luni din 2026.
Alte produse manufacturate au avut, de asemenea, o contribuție importantă la schimburile comerciale. Acestea au reprezentat 26,6% din exporturi și 27,1% din importuri.
Structura schimburilor evidențiază rolul industriei prelucrătoare în comerțul exterior al României. Ponderea ridicată a mașinilor și echipamentelor de transport reflectă integrarea economiei în lanțurile industriale internaționale, dar și necesitatea importării unor bunuri și componente utilizate în producție.
Pentru reducerea deficitului comercial, evoluția acestor sectoare este importantă atât prin capacitatea de a genera exporturi, cât și prin posibilitatea dezvoltării unor furnizori locali competitivi. Datele agregate publicate de INS nu permit însă identificarea contribuției fiecărei ramuri industriale la modificarea soldului comercial.
Piața Uniunii Europene a continuat să concentreze cea mai mare parte a schimburilor comerciale ale României.
În perioada ianuarie-august 2026, exporturile de bunuri către statele membre UE au însumat 47,15 miliarde de euro, echivalentul a 71,6% din totalul exporturilor. Importurile provenite din Uniune au ajuns la 64,02 miliarde de euro, reprezentând 72,5% din total.
În relația comercială cu statele din afara UE, exporturile României au totalizat 18,67 miliarde de euro, respectiv 28,4% din total. Importurile extra-UE au însumat 24,25 miliarde de euro, echivalentul a 27,5% din total.
Prin urmare, schimburile cu partenerii europeni au avut o pondere dominantă în comerțul exterior, atât pe partea de exporturi, cât și pe cea de importuri. În ambele categorii geografice, valoarea importurilor a depășit-o pe cea a exporturilor.
Avansul exporturilor cu 4% în primele opt luni ale anului, peste creșterea de 3,4% a importurilor, nu a fost suficient pentru reducerea deficitului comercial în termeni absoluți. Diferența dintre cele două fluxuri a continuat să se majoreze, iar soldul negativ a ajuns la 22,44 miliarde de euro.
Această evoluție trebuie privită în contextul dimensiunii diferite a exporturilor și importurilor. Baza mai mare a importurilor înseamnă că un ritm de creștere inferior celui al exporturilor nu garantează automat reducerea deficitului în valoare absolută.
Pentru a evalua sustenabilitatea evoluției comerțului exterior, vor conta în continuare capacitatea companiilor românești de a-și extinde vânzările pe piețele externe, competitivitatea producției interne și dinamica cererii pentru bunuri din import.
INS calculează soldul balanței comerciale FOB/CIF ca diferență între valoarea exporturilor FOB și valoarea importurilor CIF. FOB reprezintă valoarea bunurilor la frontiera țării exportatoare și include cheltuielile aferente până la punctul de îmbarcare, în timp ce CIF include și costurile asigurării și transportului internațional până la frontiera țării importatoare.
Diferența dintre cele două metode de evaluare trebuie luată în considerare la interpretarea soldului comercial. Indicatorul publicat de INS compară exporturile evaluate FOB cu importurile evaluate CIF, conform metodologiei statistice utilizate.