Peste 70% dintre angajații din sectorul public consideră că sunt plătiți sub nivelul muncii depuse

Mii de angajați din sectorul public afirmă că veniturile actuale nu acoperă volumul și complexitatea sarcinilor zilnice. Potrivit datelor din sondajul APSAP, cifrele indică o discrepanță semnificativă între nivelul pregătirii profesionale și nivelul salarizării din instituțiile publice.

Angajații din sectorul public sunt extrem de nemulțumiți cu salariile lor

Un sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP arată că peste 70% dintre funcționarii publici consideră că salariul actual nu reflectă munca depusă. Aproape 5.000 de angajați au răspuns întrebărilor legate de venituri, motivație, dificultăți și așteptări.

Datele arată că 50% dintre respondenți cred că salariile lor ar trebui să fie „puțin mai mari”, iar alții 20% solicită o creștere „semnificativă”. Doar 29% spun că nivelul salarial actual este corect pentru responsabilitățile zilnice.

Ciprul, zguduit de acuzații de corupție chiar la debutul președinției UE

22:11

Președintele Poloniei se aliniază cu Trump și blochează legea Big Tech a UE

21:02

Autorii studiului indică faptul că salariile din administrația publică din România sunt mult sub media europeană. Diferențele se observă atât la funcțiile de execuție, cât și la cele de conducere.

Președintele APSAP, Bogdan-Costin Fârșirotu, spune că România are angajați foarte bine pregătiți, dar politicile salariale îi lasă în urmă. Situația afectează atât eficiența administrației, cât și perspectivele profesionale ale angajaților.

„În realitate, salariile angajaţilor din administraţia publică nu sunt deloc mari. Comparativ cu omologii lor din Uniunea Europeană, atât funcţiile de conducere, cât şi cele de execuţie sunt plătite semnificativ mai slab în România. Avem o resursă umană extraordinară, oameni foarte bine pregătiţi care pot lucra exemplar în serviciul cetăţeanului, însă este nevoie de politici naţionale coerente care să împingă administraţia publică spre potenţialul ei real”, declară Bogdan-Costin Fârşirotu, preşedinte al Centrului de Formare APSAP.

Administrația publică rămâne un mediu profesional stabil

Peste 33% dintre angajați lucrează în aceeași instituție de mai bine de 15 ani. Aproximativ 8% au între 11 și 15 ani vechime, iar 17,6% au între 7 și 10 ani de activitate.

„Administraţia publică din România rămâne un mediu stabil, cu un nucleu consistent de angajaţi cu vechime mare. Peste o treime dintre respondenţi lucrează de mai bine de 15 ani în aceeaşi instituţie, ceea ce arată loialitate şi experienţă acumulată, dar şi o nevoie crescută de modernizare şi motivare pentru noile generaţii care intră în sistem”, a mai declarat Fârşirotu.

Totuși, multe instituții nu reușesc să atragă tineri. Lipsa motivării salariale se află printre principalele cauze. Pe lângă acest lucru, modernizarea administrației devine tot mai dificilă în aceste condiții.

7,5% dintre angajați lucrează în instituții de mai puțin de un an, ceea ce indică un procent redus de reînnoire a forței de muncă. Multe dintre organizațiile publice se confruntă cu dificultăți în privința recrutării și retenției.

Un alt element important este distribuția funcțiilor. 85% dintre respondenți ocupă funcții de execuție. Doar 15% se află în poziții de conducere. Din cauza acestui tip de structură se creează o presiune ridicată asupra resurselor operaționale, unde volumul de muncă este constant ridicat.

Salariile funcționarilor arată o polarizare moderată

Sondajul prezintă o distribuție detaliată a veniturilor din instituțiile publice. Cea mai mare parte a angajaților se află în intervalul 5.000–7.000 lei net. Acest segment reprezintă 36% din totalul respondenților.

Alte date arată diferențe clare între nivelurile salariale.

• 1,4% dintre angajați câștigă sub 3.000 lei
• 26,7% se situează între 3.001 și 5.000 lei
• 23% au venituri cuprinse între 7.001 și 9.000 lei
• Aproximativ 5% depășesc pragul de 9.000 lei
• Mai puțin de 1% câștigă peste 16.001 lei

Cifrele arată o concentrare mare în zona salariilor medii. Doar un număr redus de angajați ajung la venituri ridicate. Diferențele între instituții sunt încă mari, iar aplicarea unitară a legislației salariale rămâne o provocare.