Prima pagină » Cât se mai câștigă în IT?

Cât se mai câștigă în IT?

Cât se mai câștigă în IT?
Cât se mai câștigă în IT? / Foto: Unsplash

Piața dezvoltatorilor de software este tot mai polarizată în era AI-ului generativ: despre super-starurile domeniului se aude că primesc oferte salariale care ajung la multe milioane de dolari. Despre alții, presa lumii scrie că încep să se teamă pentru locurile lor de muncă, de vreme ce au început să fie înțeleși ca un simplu cost operațional. Potrivit unei analize realizate de The Pragmatic Engineer, în parteneriat cu platforma levels.fyi, inginerii software cu peste cinci ani de experiență, care s-au angajat între 2022 și 2025, sunt împărțiți clar în trei categorii salariale. La vârf se află cercetătorii din marile laboratoare AI, precum OpenAI sau DeepMind, dar și din fonduri speculative, ca Jane Street. În cazul acestora, salariul mediu depășește 400.000 de dolari anual. Pe treapta a doua se află giganți tech ca Alphabet și Microsoft, unde media salarială este în jur de 300.000 de dolari. Majoritatea dezvoltatorilor din companii obișnuite câștigă în jur de 180.000 de dolari anual, scrie The Economist.

Cât se mai câștigă în IT?

Lucas Beyer nu este un super-star în sensul clasic. Practic, nu-l știe nimeni, în afară de cei care chiar contează, și anume liga celor mai importanți dezvoltatori tech. În cercurile înalte ale cercetării în inteligență artificială (AI), Beyer este considerat un superstar. Fost cercetător la OpenAI, a anunțat, luna trecută, că părăsește compania din spatele ChatGPT pentru a se alătura gigantului Meta. Momentul ar fi tocmai bun, de vreme ce se speculează că Mark Zuckerberg oferă pachete salariale de până la 100 de milioane de dolari pentru a atrage specialiști de top. Beyer a simțit nevoia să clarifice public că nici vorbă de o asemenea ofertă, însă precizarea în sine a fost înțeleasă ca un semn al febrei care a cuprins această nișă.

Competițiea este acerbă pentru un număr restrâns de ingineri de elită, comentează sursa citată, precizând că cifrele menite să-ți taie răsuflarea maschează, însă, o realitate sumbră pentru restul industriei. Odată cu ascensiunea AI-ului generativ, capabil să scrie și să optimizeze cod, companiile reevaluează nevoia de dezvoltatori umani. În SUA, numărul posturilor vacante pentru programatori a scăzut cu peste două treimi din 2022 până în prezent, potrivit platformei de recrutare Indeed. Gigantul Salesforce a anunțat că nu va mai angaja ingineri software în acest an, invocând creșterea productivității datorată AI-ului. Iar Microsoft a concediat recent aproximativ 6.000 de angajați, în principal ingineri.

Foto: Freepick

Foto: Freepick

Salarii de peste 400.000 dolari pentru o elită restrânsă

Salariile astronomice rămân doar speculații legate de achiziții particulare, atunci când vreunul dintre angajatorii consacrați dorește să lanseze pe piață zvonuri că ar face orice pentru cine știe ce copil teribil al acestui domeniu. Există, însă, liga inginerilor buni, valoroși pentru orice companie de profil, iar aceștia ajung să câștige cam 400.000 de dolari anual. Totuși, această elită este extrem de restrânsă. Se estimează că doar câteva sute de persoane la nivel global au combinația rară de abilități matematice, experiență de cercetare și inginerie necesare pentru a dezvolta modele AI de ultimă generație. Majoritatea specialiștilor de top locuiesc în centre tehnologice, precum San Francisco sau Londra, și sunt recrutați într-un sistem aproape închis, un cerc de cunoscători în care firmele de top își cam transferă talentele între ele.

Automatizarea codului schimbă regulile jocului

Pentru restul programatorilor, realitatea este mai puțin spectaculoasă. După boom-ul pandemic, când cererea pentru servicii digitale a explodat, valul de concedieri început în 2023 a schimbat complet dinamica pieței. Companiile ezită să angajeze din nou, nu doar din prudență, ci și din cauza schimbărilor structurale. Instrumente AI precum Copilot de la Microsoft promit creșteri de productivitate între 10 și 30%, automatizând sarcinile repetitive sau sugerând remedieri de bug-uri.

În consecință, multe firme își reevaluează complet nevoia de personal IT. „Majoritatea companiilor încearcă să vadă ce pot face cu forța de muncă actuală”, spune Zuhayeer Musa, co-fondator levels.fyi. Doar pentru liderii în AI, inginerii sunt văzuți ca investiții strategice, capabile să optimizeze infrastructuri hardware de miliarde de dolari. În rest, sunt adesea percepuți ca un simplu cost operațional.

Dario Amodei, CEO-ul companiei AI Anthropic, a prezis recent că în viitorul apropiat AI-ul ar putea scrie întregul cod necesar acestor companii. Deși previziunea pare prematură, direcția este clară: viitorul dezvoltării software va aparține mai puțin celor care scriu codul și mai mult celor care construiesc mașinile care o fac.

Alte articole importante
Facturi mai mici la gaze pentru milioane de români. ANRE reduce tariful mediu de distribuție cu peste 7% de la 1 iulie
Facturi mai mici la gaze pentru milioane de români. ANRE reduce tariful mediu de distribuție cu peste 7% de la 1 iulie
Românii racordați la rețelele de gaze naturale vor beneficia, începând cu 1 iulie 2026, de tarife mai mici pentru serviciul de distribuție, după ce Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat noul pachet de tarife reglementate aplicabile la nivel național. Decizia vizează cei 27 de operatori de distribuție licențiați din România și […]
Bruxelles-ul deja își planifică următoarea criză bancară
Bruxelles-ul deja își planifică următoarea criză bancară
Bruxelles-ul pregătește deja terenul pentru următoarea criză bancară. La trei ani după colapsul Credit Suisse și la aproape două decenii de la criza financiară globală din 2008, Comisia Europeană lucrează la un nou mecanism menit să împiedice transformarea falimentului unei bănci majore într-o problemă sistemică pentru întreaga economie europeană. Potrivit unui document confidențial consultat de […]
Costurile de împrumut ale României se reduc după detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ce se întâmplă cu dobânzile și petrolul
Costurile de împrumut ale României se reduc după detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ce se întâmplă cu dobânzile și petrolul
România beneficiază de un val de optimism pe piețele financiare internaționale, după semnalele privind o posibilă normalizare a relațiilor dintre Statele Unite și Iran. Relaxarea tensiunilor geopolitice a avut efecte imediate asupra piețelor de obligațiuni și asupra cotațiilor petrolului, iar investitorii au început să reevalueze riscurile din regiune. Costurile de finanțare ale statului român au […]
Doi frați, două voturi opuse și aceeași concluzie după un deceniu de Brexit
Piață de Capital - Fonduri
Doi frați, două voturi opuse și aceeași concluzie după un deceniu de Brexit
La un deceniu după referendumul care a schimbat cursul Marii Britanii, doi frați din Nottingham, aflați cândva în tabere opuse, ajung la aceeași concluzie: Brexitul nu a adus rezultatele pe care le sperau. Deși au votat diferit în 2016 și au apărat cu pasiune poziții contrare, astăzi amândoi privesc cu dezamăgire efectele ieșirii Regatului Unit […]
România, în centrul planurilor SpaceX din Europa. ANCOM: „Se apropie de 100 de milioane de euro investiți”
Tehnologie
România, în centrul planurilor SpaceX din Europa. ANCOM: „Se apropie de 100 de milioane de euro investiți”
România este pe cale să devină cea mai importantă țară europeană pentru infrastructura dezvoltată de compania lui Elon Musk, potrivit unui anunț făcut de vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Pavel Popescu. Oficialul a susținut că investițiile realizate deja de SpaceX în România se ridică la zeci de milioane de euro […]
Expansiunea platformelor non-UE ar putea costa România 1,78 miliarde de lei și mii de locuri de muncă. Avertisment privind dezechilibrele din comerțul online
Macroeconomie
Expansiunea platformelor non-UE ar putea costa România 1,78 miliarde de lei și mii de locuri de muncă. Avertisment privind dezechilibrele din comerțul online
Creșterea rapidă a platformelor de comerț electronic din afara Uniunii Europene ar putea avea efecte semnificative asupra economiei României, dacă nu sunt implementate reguli considerate echitabile de concurență, arată un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, citat de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO). Potrivit analizei, efectele nu se rezumă doar la […]