Prima pagină » Câți români au rămas fără job în prima jumătate a lui 2025

Câți români au rămas fără job în prima jumătate a lui 2025

Câți români au rămas fără job în prima jumătate a lui 2025
sursă foto: Freepik

Primele șase luni din 2025 au adus concedieri în lanț în România. Peste șapte mii de români au rămas fără un job, iar rata șomajului a crescut vizibil.

Mii de români cau rămas fără job în doar câteva luni

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a publicat datele oficiale pentru prima jumătate a anului 2025. Raportul arată că peste 7.000 de salariați și-au pierdut locurile de muncă.

Media arată că aproximativ 1.000 de oameni pe lună au rămas fără venituri. Cele mai multe concedieri au vizat industriile unde cererea a scăzut abrupt.

Cazurile cele mai dramatice au apărut în județul Cluj. Acolo, doar în prima jumătate a anului, peste 300 de angajați au fost disponibilizați.

Industria auto, printre cele mai afectate

Sectorul auto a suferit cel mai mult în 2025. Un exemplu este fabrica din Dej, unde peste 200 de angajați au primit notificări de concediere.

Unitatea, parte a industriei auto, a fost forțată să reducă personalul din cauza scăderii cererii pentru produsele sale. Primele disponibilizări vor începe chiar din luna octombrie.

Salariații afectați au fost deja informați și, pentru o parte dintre ei, șansele de reangajare sunt reduse.

Autoritățile locale încearcă să limiteze efectele negative. Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă au introdus programe de consiliere și cursuri de recalificare pentru cei care rămân șomeri.

Avem în prezent două societăți comerciale care disponibilizează personalul. Intervenția noastră a fost promptă, oferind sprijin imediat angajaților afectați”, a declarat Ana Maria Chiciudean, director executiv AJOFM Cluj.

De la reduceri de personal la contracte tăiate la jumătate

Concedierile nu au vizat doar fabricile mari. Și firmele mai mici au recurs la măsuri drastice.

Unele companii au închis activități, altele au ales relocarea în țări unde taxele sunt mai mici. Reducerea costurilor a devenit prioritatea numărul unu.

Am fost nevoiți să reducem echipa cu 7 angajați. Pe cei care lucrau opt ore i-am rugat să accepte contracte de 4 ore sau să își caute alte locuri de muncă”, a explicat Gyori Csilla, manager marketing la o firmă din Cluj.

Rata șomajului, în creștere

Valul de concedieri din 2025 a ridicat rata șomajului național la aproape 3,2%.

Potrivit datelor oficiale, peste 51.000 de persoane beneficiază în prezent de indemnizație de șomaj. În același timp, aproximativ 200.000 de români sunt înregistrați ca șomeri fără să primească sprijin financiar.

Specialiștii avertizează că situația ar putea să se agraveze. Dacă tendința globală de restructurări se accentuează, România riscă o creștere mai abruptă a numărului de șomeri până la finalul anului.

Alte articole importante
Afacerile din servicii scad la început de an: recul de aproape 5% în relația cu firmele
Afacerile din servicii scad la început de an: recul de aproape 5% în relația cu firmele
Primele luni din 2026 aduc semnale de răcire în sectorul serviciilor de piață prestate în principal întreprinderilor. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că cifra de afaceri din acest domeniu a înregistrat o scădere de 4,7% ca serie brută și de 5,3% ca serie ajustată sezonier, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. […]
Schimbare majoră la controalele fiscale: Antifrauda primește puteri extinse pentru verificarea persoanelor fizice
Schimbare majoră la controalele fiscale: Antifrauda primește puteri extinse pentru verificarea persoanelor fizice
Agenția Națională de Administrare Fiscală pregătește o modificare importantă în modul în care sunt verificate veniturile persoanelor fizice. Un proiect de ordin publicat recent ar putea schimba radical procedura de control, oferind inspectorilor antifraudă atribuții directe în stabilirea impozitelor pentru veniturile cu sursă neidentificată. Miza este uriașă: aplicarea unui impozit de 70% asupra sumelor pentru […]
Euro trece de pragul de 5,1 lei: tensiunile politice împing leul spre noi minime
Euro trece de pragul de 5,1 lei: tensiunile politice împing leul spre noi minime
Moneda națională a înregistrat o depreciere semnificativă la final de aprilie 2026, după ce euro a depășit pragul psihologic de 5,1 lei. Evoluția vine pe fondul incertitudinilor politice generate de moțiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, amplificând presiunea asupra pieței valutare și a încrederii investitorilor. Un nou maxim anual pentru euro, […]
Bruxellesul vrea bani proprii: planul Ursulei von der Leyen care poate schimba bugetul UE după 2028
Bruxellesul vrea bani proprii: planul Ursulei von der Leyen care poate schimba bugetul UE după 2028
Uniunea Europeană intră într-o etapă decisivă în privința finanțelor sale: fără noi surse de venit, blocul comunitar riscă fie să reducă investițiile, fie să ceară mai mulți bani de la statele membre. Declarația vine într-un moment sensibil, în care negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii, aferent perioadei 2028–2034, se anunță tensionate și pline de […]
Vânzare de milioane în turismul românesc: cât a încasat Alin Burcea pentru controlul agenției Paralela 45
Companii
Vânzare de milioane în turismul românesc: cât a încasat Alin Burcea pentru controlul agenției Paralela 45
O tranzacție discretă, dar cu miză semnificativă pentru piața turismului din România, iese acum la lumină în detaliu. Omul de afaceri Alin Burcea a vândut pachetul majoritar din agenția Paralela 45 Turism către grupul polonez Rainbow Tours, iar valoarea tranzacției confirmă interesul regional pentru consolidare în acest sector. Potrivit documentelor financiare publicate de cumpărător, prețul […]
Cine controlează proiectele care au blocat rețeaua pentru un deceniu
Cine controlează proiectele care au blocat rețeaua pentru un deceniu
Publicarea listei de companii care au obținut avize de racordare la rețeaua națională de energie a deschis o dezbatere amplă despre modul în care este gestionată dezvoltarea sectorului regenerabil din România. Documentul, cunoscut deja ca „Lista lui Bolojan”, scoate la iveală un peisaj complex, în care investițiile masive în energie verde se intersectează cu interese […]