Ce urmează după o săptămână explozivă, cu trei focare globale de criză: Agenda globală se schimbă după atacurile SUA asupra Iranului

După un weekend exploziv, marcat de atacurile SUA asupra facilităților nucleare din Iran, lumea intră într-o săptămână tensionată pe trei fronturi majore: geopolitică, comerț internațional și industrie europeană. Cu o agendă globală încărcată de evenimente decisive – de la summitul NATO din Olanda, la negocierile comerciale din China și conferința economică din Germania – investitorii și liderii politici stau cu ochii pe reacțiile piețelor și pe următorii pași în relațiile internaționale.

Iranul lovit de atacurile SUA: o victorie militară care tensionează balanța globală

Președintele Donald Trump a anunțat sâmbătă seară că Statele Unite au lansat cu succes atacuri asupra a trei instalații nucleare din Iran, descriindu-le ca „o victorie militară spectaculoasă”. Aceasta este prima intervenție militară directă a Washingtonului asupra teritoriului iranian și reprezintă un punct de cotitură periculos în echilibrul geopolitic din Orientul Mijlociu. Oficialii iranieni au reacționat rapid: ministrul de externe Abbas Araghchi a catalogat atacurile drept „scandaloase” și a promis că Iranul își va apăra suveranitatea prin orice mijloace.

Deși afirmațiile Casei Albe privind distrugerea totală a instalațiilor nu pot fi confirmate independent, piețele internaționale deja simt efectele. Investitorii încearcă să anticipeze eventualele represalii, tensiuni regionale și impactul asupra prețurilor energiei. Analiștii avertizează că această escaladare ar putea duce la reacții în lanț, implicând Israelul, aliați NATO și chiar Rusia sau China, în funcție de evoluțiile din teren.

Bulgaria garantează împrumuturi pentru proiecte energetice

12:33

Australia investește 6,8 miliarde € în submarine nucleare strategice

11:52

NATO sub presiune: Trump cere din nou bani, Europa se opune

Miercuri, liderii NATO se vor reuni la Haga, într-un summit care se anunță plin de tensiuni. Președintele Trump va relua apelurile agresive către aliații europeni pentru a-și crește cheltuielile militare până la 5% din PIB. În 2017, Trump a criticat dur statele membre pentru contribuții insuficiente, iar acum revine cu cerințe mai dure, în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Însă Europa ezită. Țări precum Spania consideră pragul de 5% nerealist, iar discuțiile riscă să se blocheze. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whittaker, a declarat că acest obiectiv „nu este o tactică de negociere”, ci o condiție esențială pentru sprijinul american. În plus, prezența continuă a trupelor ruse în Ucraina și amenințările din partea Iranului și a Hezbollah adaugă presiune asupra liderilor occidentali, forțându-i să aleagă între retorică și acțiune concretă.

China și Germania: două poli economici între incertitudine și redresare

În timp ce Vestul discută securitate, în Est are loc „Davosul de vară”, forumul economic din Tianjin, China. De marți până joi, oficiali chinezi, lideri de companii și delegați internaționali vor încerca să facă lumină în relațiile comerciale tot mai tensionate dintre SUA și China.

Chiar dacă președintele Trump a amânat termenul pentru vânzarea TikTok până în septembrie, negocierile recente din Londra nu au dus la niciun rezultat concret. Secretarul american pentru comerț, Howard Lutnick, a confirmat că tarifele impuse Chinei nu vor fi eliminate prea curând, adâncind neîncrederea dintre cele două superputeri.

În paralel, Germania încearcă să își reafirme rolul de „motor economic al Europei”. La conferința Day of Industry de luni și marți din Berlin, guvernul german va prezenta noi strategii pentru redresarea economică. Patru institute economice și-au revizuit pozitiv prognozele de creștere pentru 2025–2026, dar provocările rămân. Producătorii auto germani suportă deja costuri de peste 500 milioane de euro din cauza tarifelor impuse de Trump asupra importurilor.