CEO Mercedes: „Peste 40% dintre furnizorii europeni de componente și tehnologii auto ar putea deveni neprofitabili în 2025”

Pactul verde european era menit să devină, pentru Europa, ceva comparabil cu momentul în care „omul a pășit pe Lună”. Obiectivul declarat al acestui pact este un continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, țintă ce ar putea fi atinsă prin reconcilierea între provocarea uriașă de a menține o economie competitivă și imperativele derivate din nevoile Planetei. „Acum, trebuie să evităm să ne pierdem în spațiu”, spune Ola Källenius, CEO-ul Mercedes-Benz Group AG (anterior Daimler AG) încă din 2019 și, totodată, primul non-german care ocupă această funcție în istoria companiei. Ola este un executiv suedez născut în 1969, cunoscut pentru stilul său modern de leadership și pentru o viziune orientată către tehnologie, sustenabilitate și electrificare. „Industria auto europeană a făcut un efort uriaș pentru ca acest pact să devină un succes și rămâne profund angajată în tranziția către mobilitatea cu emisii zero. Împreună, am lansat sute de modele noi de vehicule electrice și am investit peste 250 de miliarde de euro în tranziția verde până în 2030”, adaugă Ola Källenius, într-un editorial găzduit de The Economist.

În ciuda acestui angajament al industriei, mulți consumatori rămân foarte precauți. În prezent, mașinile electrice cu baterii dețin o cotă de piață de aproximativ 15% în UE, mult sub previziunile majorității analiștilor. Soluția pe termen scurt oferită de UE – și anume medierea obiectivelor privind emisiile de CO₂ între 2025 și 2027 – oferă un oarecare răgaz. Dar contextul economic s-a deteriorat semnificativ, iar dacă aceste condiții nu se îmbunătățesc, traiectoria nu se va schimba, comentează Källenius.

Ca multe alte companii auto, Mercedes-Benz traversează o perioadă dificilă, marcată de perturbări pe piețele-cheie, de cote de tarifare incerte și de o adopție lentă a EV‑urilor. Desigur, puternicele rezerve financiare, mix‑ul strategic de modele și orientarea către eficiență îi oferă acestei companii fundația necesară pentru o reconstrucție profitabilă, comentează presa internațională.

România recuperează sute de milioane din PNRR, dar pierde aproape jumătate de miliard: explicațiile ministrului Proiectelor Europene 

13:12

Cine a decis traseul miliardelor din SAFE: disputa politică dintre premieri

11:29

Provocările, însă, nu au întârziat să apară. Compania se confruntă cu o scădere severă a profitabilității: în trimestrul I 2025, veniturile au scăzut cu aproximativ 7 %, iar EBIT s‑a redus cu 41 %, de la 9 % la 7,3 % în divizia de autovehicule – cifre ce reflectă provocările globale din China și Europa. Cu toate acestea, fluxul de numerar liber a crescut, astfel încât lichiditățile nete s-au majorat la 33 de miliarde €, o rezervă financiară importantă pentru a trece prin diverse tipuri de turbulențe. Potrivit știrilor ultimelor luni, compania începe să-și revizuiască strategia de electrificare, introducând platforma MMA și noul CLA EV/E‑ICE, și susține că mix‑ul de tehnologii hibrid și ICE este necesar până în 2030 . Lansarea unei noi serii de vehicule termice pentru a susține marjele, împreună cu planuri pentru 19 modele ICE față de 17 EV, demonstrează o mișcare tactică menită să stabilizeze profitabilitatea.

Reducerea costurilor rămâne, de asemenea, o strategie principală: Mercedes și-a propus o scădere de 10 % a costurilor de producție până în 2027, relocând producția la centre cu costuri reduse, precum Ungaria, și optimizând operațiunile interne. Strategia păstrează accentul pe segmentul premium cu marje mari, unde vânzările AMG și G-Class au crescut cu 17–18 %, compensând într-o oarecare măsură scăderea volumelor generale. 

Ola Källenius / Foto: Urban Future

Cum contracarăm „efectul Havana”?

Pentru ca piața să se redreseze, este nevoie de schimbare, însă există nenumărate posibile frâne în acest proces. În primul rând, există riscul apariției așa-numitului „efect Havana”, spune Ola Källenius. Consumatorii care nu sunt încă pregătiți pentru mobilitatea electrică ar putea fi forțați să-și păstreze mult timp vehiculele vechi, mai poluante. Așa au făcut șoferii cubanezi care, din lipsă de acces la mașini noi, conduc modele vechi vreme de multe decenii. În prezent, vârsta medie a autoturismelor din UE este de peste 12 ani, iar această cifră va continua să crească în actualul cadru de reglementare.

„Acest lucru va avea consecințe negative asupra climei, ocupării forței de muncă, asupra prosperității generale și asupra întregului ecosistem auto, amplificând dificultățile unei industrii deja aflate sub presiune: peste 40% dintre furnizorii europeni de componente și tehnologii auto ar putea deveni neprofitabili în 2025. De aceea, vrem să colaborăm cu factorii de decizie pentru a identifica soluții”, spune Ola Källenius, pentru The Economist.

Planul de transformare al Europei pentru industria auto trebuie să depășească idealismul și să țină cont de realitățile industriale și geopolitice, comentează sursa citată. Este nevoie de o corectare de curs în trei direcții: decarbonizare, reziliența lanțurilor de aprovizionare și competitivitate. Niciuna dintre acestea nu este opțională, adaugă reprezentantul Mercedes.

Mobilitatea electrică va fi motorul principal al viitorului

O parte din problema este, în opinia reprezentantului Mercedes, și actualul sistem de penalizări privind emisiile de CO₂ ale autoturismelor și vehiculelor utilitare ușoare, care frânează creșterea economică. Acest sistem trebuie revizuit până la finalul anului, spune el, pentru a reflecta cu adevărat ceea ce industria și piețele spun că au disperată nevoie: flexibilitate și o abordare mai orientată spre piață. Acest lucru ar putea contribui și la creșterea competitivității globale a industriei auto.

„UE ar trebui să asigure accesul pe termen lung la piață pentru toate tehnologiile care contribuie la decarbonizare. Mobilitatea electrică va fi motorul principal. Și trebuie să sprijinim extinderea sa, prin toate mijloacele – în special printr-o infrastructură de încărcare mai bună și prin prețuri mai mici la energie electrică. Dar trebuie să existe loc și pentru hibride, motoare cu autonomie extinsă, vehicule cu motoare termice extrem de eficiente și combustibili decarbonizați. China demonstrează că o strategie bazată pe tehnologii multiple poate accelera progresul. De ce să nu jucăm și noi după aceleași reguli?”, scrie Ola Källenius.

Doar aproximativ 2% din flota europeană este compusă din vehicule electrice noi

Strategia de decarbonizare a UE ignoră, în mare parte, realitatea parcului auto actual: doar aproximativ 2% din flota europeană este compusă din vehicule electrice noi, în timp ce peste 250 de milioane de mașini cu motor termic încă circulă pe șosele. Stimulente suplimentare pentru accelerarea înnoirii flotei ar fi utile. Același lucru este valabil și pentru utilizarea țintită a combustibililor decarbonizați.

„Trebuie să implicăm și alți actori din domeniul mobilității și al transporturilor, cum ar fi industria petrolieră. Aceste subiecte trebuie abordate în dialogul strategic dintre Comisia Europeană și industria noastră. Producătorii auto europeni sunt pregătiți să participe constructiv. Consolidarea rezilienței trebuie să facă parte din această conversație. Companiile asiatice domină tehnologia și producția de baterii. Construirea unei industrii europene competitive în acest domeniu va dura mulți ani. Între timp, trebuie să ne concentrăm pe consolidarea și diversificarea lanțurilor de aprovizionare. De asemenea, trebuie să ne asigurăm accesul la materii prime esențiale și la capacități de rafinare, prin parteneriate globale”, comentează sursa citată.

„Bruxelles, hai să rezolvăm problema”

O nouă eră a protecționismului a adus o lovitură suplimentară industriei auto, scrie CEO-ul Mercedes. Indiferent de rezultatul negocierilor comerciale dintre America și UE, industria auto europeană va avea, cel puțin pe termen scurt, de suferit, opinează sursa citată. Barierele comerciale mai ridicate reduc capacitatea de a investi în tranziția verde și încetinesc ritmul – tocmai în timp ce rivalii globali accelerează.

Acest context face și mai importantă nevoia Europei de a-și spori competitivitatea și de a finaliza, în sfârșit, piața unică europeană, inclusiv uniunea piețelor de capital. Recomandările raportului Draghi privind competitivitatea UE – redactat anul trecut de fostul premier italian și președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi – trebuie transformate în acțiuni concrete, subliniază reprezentantul Mercedes.

„Simplificarea reglementărilor este la fel de importantă. În următorii ani, industria auto se va confrunta cu peste 100 de noi acte de implementare – măsuri adoptate de Comisia Europeană pentru a asigura aplicarea uniformă a legislației UE. Este momentul să dezvoltăm un „Omnibus Auto”: o versiune mai concentrată a programului Omnibus al UE, concepută pentru a simplifica jungla legislativă a blocului. Aceasta ar trebui să stabilească un ritm mai realist de conformare și să reducă povara raportărilor”, menționează sursa citată.

Următoarele 12 luni vor fi decisive: fie Europa se adaptează realităților de azi, fie riscă să-și sacrifice leadershipul industrial din cauza suprareglementării și stagnării. Ținta—o industrie auto europeană decarbonizată și competitivă la nivel global—este la îndemână. Credem că, prin acest set amplu de măsuri, decarbonizarea în UE poate fi atinsă urmând o cale mai inteligentă către verde. „Bruxelles, hai să rezolvăm problema”, concluzionează Ola Källenius.