România se confruntă în prezent cu provocări tot mai mari legate de sărăcia energetică, fenomen care afectează un număr crescut de gospodării și pune presiune pe sistemul energetic național.
Reducerea TVA la energie este văzută drept o soluție rapidă și echitabilă, capabilă să atenueze impactul volatilității pieței și să deblocheze fonduri europene esențiale.
Într-un context economic tot mai complicat, marcat de presiuni bugetare și volatilitate accentuată în sectorul energetic, o inițiativă recentă de diminuare a TVA-ului la energie capătă o miză strategică majoră. Potrivit unui comunicat comun al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) și Federației Patronale a Energiei (FPE), măsura propusă de autorități ar putea reprezenta un răspuns eficient, rapid și echitabil la instabilitatea pieței, dar și un pas esențial pentru alinierea la politicile europene în domeniu, transmite Agerpres.
Reprezentanții celor două federații subliniază că România trebuie să acționeze cu celeritate pentru combaterea sărăciei energetice, un fenomen în creștere care afectează tot mai multe gospodării. Totodată, atrag atenția asupra unei oportunități financiare majore, și anume fondurile nerambursabile de miliarde de euro disponibile prin mecanismele europene, condiționate însă de reforme concrete în favoarea consumatorilor vulnerabili.
„În februarie 2025, Comisia Europeană a prezentat un plan pentru reducerea costurilor la energie în UE, care include și recomandarea ca statele membre să reducă taxele naționale pe electricitate pentru a sprijini consumatorii și economia. Măsura a fost aplicată de majoritatea statelor europene”, se precizează în comunicatul semnat de ACUE și FPE.
Cele două federații atrag atenția că actualele intervenții, precum plafonarea generalizată a tarifelor la energie electrică și gaze, și-au demonstrat limitele. Concret, sunt ineficiente pe termen lung, costisitoare pentru buget și creează distorsiuni în funcționarea pieței.
Lipsa unui cadru clar pentru identificarea consumatorilor vulnerabili rămâne o problemă majoră. Criteriile nu sunt actualizate conform cerințelor Comisiei Europene, iar sistemele de colectare a datelor sunt fragmentate și necoordonate între instituții-cheie precum ANAF, ANRE, autoritățile locale și ministere. Fără această definire corectă, România riscă nu doar să piardă accesul la fonduri, ci și să perpetueze ineficiențele actuale.
În plus, autoritățile române trebuie să finalizeze Planul Social pentru Climă până cel târziu la data de 30 iunie a.c. și reprezintă o condiție esențială pentru a putea accesa între 5,05 și 6,01 miliarde de euro prin Fondul Social European pentru Climă, destinat sprijinirii gospodăriilor și microîntreprinderilor vulnerabile.
De asemenea, România a solicitat aproximativ 1,4 miliarde de euro prin REPowerEU, parte a Componentei Energie din PNRR. Accesarea acestor fonduri este strâns legată de implementarea unor măsuri coerente de protejare a categoriilor sociale afectate de prețurile ridicate la energie.
„Timpul pentru ajustări simbolice a trecut. Este momentul reformelor reale și al deciziilor asumate pentru că bugetul național se confruntă deja cu presiuni majore. Fără reforme urgente și politici țintite, România riscă să piardă accesul la fonduri europene importante și să agraveze dezechilibrele din sectorul energetic”, se mai menționează în comunicatul reprezentanților celor două federații.
ACUE reunește 23 de companii majore din industria energetică din zona producerii, distribuției și furnizării de energie electrică și gaze naturale, însumând peste 25.000 de angajați. De cealaltă parte, Federația Patronală a Energiei, care reprezintă 95% din industria națională de petrol și gaze, devine un actor tot mai important și în domeniul energiilor verzi și al tranziției către tehnologii cu emisii reduse, susținând tranziția energetică a României.