China construiește „Canalul Suez” terestru pentru a facilita exporturile către Europa, evitând rutele maritime tradiționale

Într-un pas strategic care ar putea schimba fluxurile comerciale globale, China dezvoltă în liniște o rută terestră alternativă menită să faciliteze exporturile către Europa, ocolind astfel rutele maritime din Marea Chinei de Sud și evitând tensiunile geopolitice cu Statele Unite și aliații săi.

Chongqing devine noul punct-cheie al comerțului terestru asiatic-european

Orașul de munte Chongqing, situat în China, s-a transformat rapid într-un nod crucial pentru această legătură terestră, care este considerată de unii drept viitorul „Canal Suez” pe uscat. Această rută funcționează prin transport feroviar și se preconizează că va deveni cel mai important hub logistic al Asiei.

Conform publicației South China Morning Post, Chongqing a devenit un pivot strategic al rețelei comerciale chineze, iar succesul său ar putea determina autoritățile să investească în extinderea unor proiecte similare în partea vestică a țării.

Cele mai puternice pașapoarte din lume în 2025. Cine domină libertatea de mișcare globală

11:13

PIB-ul României a crescut cu 1,2% în trimestrul al doilea din 2025

10:42

Zilnic, zeci de trenuri de marfă leagă această metropolă de țări din Asia de Sud-Est, precum Vietnam și Singapore, cu destinații europene importante, printre care Germania și Polonia. Aceste transporturi rapide terestre reduc timpul de livrare cu aproximativ 10-20 de zile față de rutele maritime tradiționale, oferind și o simplificare semnificativă a formalităților vamale.

Lansarea trenului de mare viteză ASEAN în 2023 a redus considerabil timpul de tranzit între Hanoi și Chongqing, la doar cinci zile, după care bunurile ajung în Europa în mai puțin de două săptămâni. scrie Euronews.

Rolul economic al Chongqing în economia chineză și globală

Pe lângă poziția sa geografică privilegiată, Chongqing este un puternic centru industrial. Orașul contribuie la producția a aproximativ o treime din laptopurile fabricate în lume, găzduiește o bază importantă pentru producția de automobile electrice și gestionează exporturi ce reprezintă un sfert din totalul mașinilor chinezești vândute pe plan internațional.

Această combinare a funcțiilor logistice și industriale conferă orașului un rol central în facilitarea comerțului de mare anvergură între Asia și Europa.

Dimensiuni geopolitice ale strategiei terestre

Mai mulți analiști susțin că folosirea Chongqing a fost influențată nu doar de rațiuni logistice, ci și de considerente geopolitice. Războiul comercial declanșat între Statele Unite și China de când Donald Trump a ajuns la Casa Albă a pus în evidență vulnerabilitatea dependenței de rutele maritime controlate de puteri occidentale, cum ar fi Canalul Suez sau Strâmtorile Ormuz și Malacca.

Pandemia de COVID-19 a accentuat aceste riscuri, subliniind fragilitatea lanțurilor de aprovizionare maritime globale. În plus, conflictul armat din Ucraina și sechestrarea unor transporturi chineze în 2023 au adus un plus de risc la traversarea Rusiei, chiar dacă schimburile comerciale bilaterale au atins suma de 240 de miliarde de euro în 2024.

Ca urmare, Beijingul promovează dezvoltarea unui „Coridor Mijlociu” prin Kazahstan și Marea Caspică, pentru a evita atât Rusia, cât și tunelurile maritime cu potențiale vulnerabilități.

Provocările pe care le întâmpină dezvoltarea rutelor alternative

În ciuda ambițiilor mari, China se confruntă cu obstacole majore. Printre acestea se numără întârzierile la vamă, costurile ridicate, infrastructura incomplet dezvoltată și dificultățile legate de sustenabilitatea financiară a proiectelor.

Numeroase rute feroviare din cadrul Inițiativei Centurii și Drumului (Belt and Road Initiative) au fost sprijinite financiar de stat, prin subvenții menite să faciliteze exporturile și să diminueze dificultățile tehnologice și logistice.

Aceste realități arată că, deși proiectul poate recupera teren în fața rutelor maritime clasice, el nu este lipsit de constrângeri care pot afecta ritmul de extindere și eficiența operațională.

China pariază pe aceste trasee terestre nu doar ca o simplă alternativă logistică, ci ca parte a unui plan mai amplu de redirecționare a comerțului global, în funcție de evoluțiile politice și economice mondiale. Dincolo de beneficiile comerciale, dezvoltarea acestui „Canal Suez” terestru poate schimba în mod semnificativ harta strategică a transporturilor internaționale pe termen mediu și lung.