China își face loc în inima pieței mondiale a aurului. Banca centrală de la Beijing pregătește servicii de custodie pentru rezervele altor state.
Banca Centrală a Chinei folosește Bursa de Aur de la Shanghai pentru a propune băncilor centrale partenere cumpărarea și depozitarea lingourilor direct în China. Surse citate de Bloomberg au dezvăluit că în ultimele luni au existat negocieri intense. Cel puțin o țară din Asia de Sud-Est și-ar fi arătat deja interesul.
Mișcarea are ca obiectiv strategic consolidarea rolului Chinei în sistemul financiar global. De asemenea urmărește reducerea influenței centrelor consacrate din Occident. Printre acestea se numără SUA, Marea Britanie sau Elveția. Țările din întreaga lume cumpără masiv aur pentru a se proteja de riscurile geopolitice și de volatilitatea financiară, Astfel, Beijingul vede în asta o oportunitate unică.
Depozitele vizate pentru aceste rezerve sunt legate de Consiliul Internațional al SGE. Acestea ar urma să primească noi achiziții de aur, nu rezerve deja existente, ceea ce ar stimula și mai mult comerțul local cu lingouri.
Chiar dacă planul Chinei marchează un pas important spre o poziție mai puternică în tranzacționarea globală a aurului, Beijingul este încă departe de a depăși centrele consacrate. Seifurile Băncii Angliei păstrează peste 5.000 de tone din rezervele mondiale – evaluate la aproape 600 de miliarde de dolari.
Prin comparație, rezervele de aur ale Băncii Centrale a Chinei se situează la doar jumătate din această cantitate. Acest lucru o plasează pe locul cinci în clasamentul global al deținerilor oficiale, potrivit Consiliului Mondial al Aurului. Totuși, China rămâne cea mai mare piață internă de aur din lume, fie că vorbim de bijuterii, fie de lingouri și monede de investiții.
Pentru Beijing, extinderea serviciilor de custodie este mai mult decât un pas economic – este o strategie politică. Custodia aurului presupune protejarea rezervelor în numele altor state și aduce cu sine credibilitate și tranzacții suplimentare. Exact ceea ce Beijingul caută pentru a-și susține campania de internaționalizare a yuanului și de reducere a dependenței de dolar.
Aurul se află într-o perioadă de creștere spectaculoasă. În doar doi ani, prețul unciei s-a dublat, depășind 3.700 de dolari și trecând recent peste recordul ajustat la inflație stabilit în 1980. Analiștii de la Goldman Sachs merg și mai departe, prognozând că metalul galben ar putea ajunge la 5.000 de dolari uncia, dacă doar 1% din deținerile private de obligațiuni ale Trezoreriei SUA s-ar muta spre aur.
Această evoluție oferă Beijingului un context ideal. Țările care se tem de instabilitatea geopolitică sau de sancțiuni caută alternative pentru a-și proteja rezervele. Custodia chineză ar putea fi văzută drept o soluție de refugiu, mai ales pentru statele care vor să reducă riscul de a fi blocate de sistemul financiar occidental.