Clasamentul global al ţărilor care consumă cel mai mult vin / Unde se află România

Consumul mondial de vin continuă să crească, în ciuda schimbărilor de comportament ale consumatorilor și a concurenței din partea altor băuturi alcoolice. Datele Organizației Internaționale a Viei și Vinului arată că primele cinci națiuni consumatoare depășesc jumătate din totalul global. România se află într-o zonă medie a clasamentului, cu o cotă relevantă la nivel european.

Americanii sunt cei mai mari consumatori de vin din lume / Europa acaparează vârful clasamentului

Consumul mondial de vin a ajuns în 2024 la aproximativ 21,5 miliarde de litri. Primele cinci țări consumatoare – Statele Unite, Franța, Italia, Germania și Marea Britanie – însumează peste 50% din totalul global, potrivit unei analize Visual Capitalist bazate pe datele Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV).

SUA conduc clasamentul cu 3,33 miliarde de litri consumați în 2024. Asta reprezintă 15,6% din consumul global. Este o poziție reconfirmată în fiecare dintre ultimii ani, în contextul în care piața americană combină tradiția consumului cu o industrie a vinului în continuă expansiune. Aceasta este alimentată de importuri masive și de un interes constant din partea publicului pentru vinurile premium și pentru noile etichete.

Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare

16:45

Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă

15:05

Franța ocupă locul al doilea, cu 2,30 miliarde de litri. Italia se află foarte aproape, cu 2,23 miliarde de litri. Germania și Marea Britanie închid lista primelor cinci țări, cu 1,78 miliarde, respectiv 1,26 miliarde de litri consumați.

România se află în prima treime a clasamentului global

România figurează pe locul 17 în topul mondial din 2024. Țara noastră a avut un consum de 0,30 miliarde de litri, echivalentul a 1,4% din totalul global.

Mai mult, datele OIV arată că state precum Portugalia și Spania păstrează poziții superioare, însă România depășește alte țări europene cu tradiție în viticultură, precum Elveția, Austria sau Ungaria.

Europa rămâne motorul principal al consumului mondial. Franța, Italia, Germania, Spania și Portugalia însumează împreună peste 5,8 miliarde de litri, iar prezența consistentă a statelor europene în primele poziții reflectă și nivelul ridicat al producției regionale. Acesta este un factor esențial, întrucât accesul facil la vinuri locale, prețurile competitive și tradițiile culinare stimulează consumul.

În același timp, regiuni precum Olanda sau Elveția, deși nu sunt mari producători de vin, înregistrează niveluri ridicate ale consumului pe cap de locuitor. Asta datorită puterii de cumpărare și a piețelor mature pentru vinurile de import.

Cum arată dinamica înafara Europei

Dincolo de Europa și America de Nord, alte țări se remarcă prin volume semnificative ale consumului. Argentina, cu 770 de milioane de litri, ocupă locul opt în clasamentul global. Australia, cu un consum de 530 de milioane de litri, se situează pe locul 11 și continuă să fie un actor important pe plan internațional, atât ca producător, cât și ca piață internă.

China rămâne un jucător major, chiar dacă în ultimii ani consumul său a scăzut drastic. Cu 550 de milioane de litri consumați în 2024, țara se află pe locul al zecelea în clasament.

Este o poziție în declin puternic, având în vedere că în 2019 consumul se ridica la aproape 2 miliarde de litri. Reducerea provine dintr-o combinație de factori. Printre acestea se numără taxele impuse vinurilor australiene, dar și schimbarea preferințelor consumatorilor și încetinirea economică.

Clasamentul global al ţărilor consumatoare de vin în 2024

1. SUA 3,33 15,6%
2. Franța 2,30 10,7%
3. Italia 2,23 10,4%
4. Germania 1,78 8,3%
5. Regatul Unit 1,26 5,9%
6. Spania 0,99 4,6%
7. Rusia 0,81 3,8%
8. Argentina 0,77 3,6%
9. Portugalia 0,56 2,6%
10. China 0,55 2,6%
11. Australia 0,53 2,5%
12. Canada 0,46 2,1%
13. Africa de Sud 0,43 2,0%
14. Olanda 0,32 1,5%
15. Brazilia 0,31 1,5%
16. Japonia 0,31 1,4%
17. România 0,30 1,4%
18. Elveția 0,22 1,0%
19. Austria 0,22 1,0%
20. Ungaria 0,20 0,9%
21. Alte țări 3,53 16,5%

– Total mondial 21,4 100,0%