Comisia Europeană se pregătește să introducă sancțiuni semnificativ mai dure pentru statele care încalcă statul de drept, condiționând accesul la întregul buget UE de respectarea valorilor democratice. Ungaria, condusă de Viktor Orbán, se află în prim-planul acestui demers și riscă să piardă finanțare pe termen lung, în timp ce Bruxelles-ul propune ca fondurile europene să ajungă direct la societatea civilă, în cazul țărilor în care guvernele nu respectă regulile Uniunii.
Comisia Europeană se pregătește să introducă sancțiuni mult mai dure pentru statele membre care ignoră principiile statului de drept, conform unor surse europene și unui document intern consultat de Politico. Cea mai vulnerabilă țară în acest moment este Ungaria, condusă de Viktor Orbán, care riscă să piardă accesul la sume considerabile din bugetul Uniunii Europene.
Buget multianual pentru perioada 2028-2034
Proiectul de buget multianual pentru perioada 2028-2034, ce urmează să fie prezentat oficial săptămâna viitoare, semnalează o schimbare majoră în modul în care fondurile europene vor fi alocate. Potrivit documentului, „va prevedea un sistem de condiționalitate raționalizat și armonizat pentru toate fondurile UE alocate statelor membre”, ceea ce înseamnă că fiecare euro primit va fi condiționat clar de respectarea valorilor democratice.
Spre deosebire de regulile actuale, când doar anumite componente ale bugetului sunt legate de respectarea statului de drept, noul plan extinde această condiționalitate la întregul buget de 1,2 trilioane de euro. Astfel, „statele membre cu probleme speciale ar putea fi tentate să transfere unele investiții între programe pentru a evita să fie supuse unei anumite condiții”, se arată în document, lucru pe care Comisia vrea să îl împiedice.
Orbán, sub presiune de la Comisia Europeană și acasă
Planul Comisiei intervine într-un moment de fragilitate politică pentru Viktor Orbán, care „se confruntă cu perspectiva foarte reală de a pierde puterea după 15 ani” la alegerile din 2026. Un diplomat european citat de Politico susține că Executivul european „exploatează slăbiciunile interne ale lui Orbán” – acesta fiind surclasat în sondaje de Péter Magyar, rivalul său conservator pro-european.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/05/shutterstock_2221120117-scaled.jpg)
Steag UE Foto: Shutterstock
Ungaria se află deja sub sancțiuni financiare: 18 miliarde de euro sunt blocați din cauza nerespectării normelor UE, iar șansele ca actualul guvern să recupereze aceste sume înainte de 2026 sunt minime. În plus, Comisia mizează pe o posibilă schimbare de guvern la Budapesta, care să relanseze relațiile cu Bruxelles-ul și să permită reluarea fluxului de fonduri.
Măsura riscă să acutizeze conflictul dintre Comisie și guvernele acuzate de derive autoritare. Finlanda, de exemplu, cere în poziția sa oficială ca „Regulamentul privind condiționalitatea trebuie aplicat tuturor fondurilor UE”.În replică, Ungaria susține că aceste norme „au permis exercitarea de presiuni politice arbitrare în domenii politice care nu au legătură cu protecția bugetului Uniunii”, poziție preluată și de Slovacia.
Noua regulă UE direcționează banii către societatea civilă, nu către guverne
Conform unui oficial UE citat de Politico, noul sistem va crea o legătură directă între încălcarea statului de drept și suspendarea plăților: dacă un guvern nu respectă valorile democratice, banii vor fi blocați. Există însă excepții: subvențiile pentru fermieri nu vor fi afectate, dar „un program de schimb de studenți ar putea avea de suferit dacă au existat încălcări ale libertății academice”.
Comisia vrea ca fluxul de bani către beneficiarii fondurilor UE, cum ar fi ONG-urile sau universitățile, să fie menținut indiferent dacă un guvern respectă statul de drept. Renew Europe, grupul liberal din Parlamentul European, merge și mai departe și propune ca fondurile UE înghețate să fie trimise direct către societatea civilă, ocolind guvernele.
„Am stabilit condiții clare: Fără bani UE pentru autocrați, dar sprijin continuu pentru societatea civilă”, a declarat Valérie Hayer, președintele Renew.
Sistemul de „condiționalitate inteligentă” nu e lipsit de controverse. Criticii spun că reduce motivația guvernelor naționale de a implementa reforme, iar Comisia va trebui să clarifice acest aspect în discuțiile urgente din zilele următoare.
Procesul de negociere pentru bugetul UE este, tradițional, unul laborios. Statele membre vor începe discuțiile după publicarea proiectului, însă un acord final este așteptat abia în 2027. Asta înseamnă că noile reguli ar putea intra în vigoare într-o Europă cu o configurație politică schimbată, iar destinele fondurilor UE – și ale democrației europene – depind de cum va arăta această ecuație peste trei ani.