Prima pagină » Comisia Europeană condiționează bugetul UE 2028-2034 de respectarea statului de drept. Ungaria riscă să piardă miliarde

Comisia Europeană condiționează bugetul UE 2028-2034 de respectarea statului de drept. Ungaria riscă să piardă miliarde

Comisia Europeană condiționează bugetul UE 2028-2034 de respectarea statului de drept. Ungaria riscă să piardă miliarde
Foto: Freepick

Comisia Europeană se pregătește să introducă sancțiuni semnificativ mai dure pentru statele care încalcă statul de drept, condiționând accesul la întregul buget UE de respectarea valorilor democratice. Ungaria, condusă de Viktor Orbán, se află în prim-planul acestui demers și riscă să piardă finanțare pe termen lung, în timp ce Bruxelles-ul propune ca fondurile europene să ajungă direct la societatea civilă, în cazul țărilor în care guvernele nu respectă regulile Uniunii.

Comisia Europeană se pregătește să introducă sancțiuni mult mai dure pentru statele membre care ignoră principiile statului de drept, conform unor surse europene și unui document intern consultat de Politico. Cea mai vulnerabilă țară în acest moment este Ungaria, condusă de Viktor Orbán, care riscă să piardă accesul la sume considerabile din bugetul Uniunii Europene.

Buget multianual pentru perioada 2028-2034

Proiectul de buget multianual pentru perioada 2028-2034, ce urmează să fie prezentat oficial săptămâna viitoare, semnalează o schimbare majoră în modul în care fondurile europene vor fi alocate. Potrivit documentului, „va prevedea un sistem de condiționalitate raționalizat și armonizat pentru toate fondurile UE alocate statelor membre”, ceea ce înseamnă că fiecare euro primit va fi condiționat clar de respectarea valorilor democratice.

Spre deosebire de regulile actuale, când doar anumite componente ale bugetului sunt legate de respectarea statului de drept, noul plan extinde această condiționalitate la întregul buget de 1,2 trilioane de euro. Astfel, „statele membre cu probleme speciale ar putea fi tentate să transfere unele investiții între programe pentru a evita să fie supuse unei anumite condiții”, se arată în document, lucru pe care Comisia vrea să îl împiedice.

Orbán, sub presiune de la Comisia Europeană și acasă

Planul Comisiei intervine într-un moment de fragilitate politică pentru Viktor Orbán, care „se confruntă cu perspectiva foarte reală de a pierde puterea după 15 ani” la alegerile din 2026. Un diplomat european citat de Politico susține că Executivul european „exploatează slăbiciunile interne ale lui Orbán” – acesta fiind surclasat în sondaje de Péter Magyar, rivalul său conservator pro-european.

Steag UE Foto: Shutterstock

Steag UE Foto: Shutterstock

Ungaria se află deja sub sancțiuni financiare: 18 miliarde de euro sunt blocați din cauza nerespectării normelor UE, iar șansele ca actualul guvern să recupereze aceste sume înainte de 2026 sunt minime. În plus, Comisia mizează pe o posibilă schimbare de guvern la Budapesta, care să relanseze relațiile cu Bruxelles-ul și să permită reluarea fluxului de fonduri.

Măsura riscă să acutizeze conflictul dintre Comisie și guvernele acuzate de derive autoritare. Finlanda, de exemplu, cere în poziția sa oficială ca „Regulamentul privind condiționalitatea trebuie aplicat tuturor fondurilor UE”.În replică, Ungaria susține că aceste norme „au permis exercitarea de presiuni politice arbitrare în domenii politice care nu au legătură cu protecția bugetului Uniunii”, poziție preluată și de Slovacia.

Noua regulă UE direcționează banii către societatea civilă, nu către guverne

Conform unui oficial UE citat de Politico, noul sistem va crea o legătură directă între încălcarea statului de drept și suspendarea plăților: dacă un guvern nu respectă valorile democratice, banii vor fi blocați. Există însă excepții: subvențiile pentru fermieri nu vor fi afectate, dar „un program de schimb de studenți ar putea avea de suferit dacă au existat încălcări ale libertății academice”.

Comisia vrea ca fluxul de bani către beneficiarii fondurilor UE, cum ar fi ONG-urile sau universitățile, să fie menținut indiferent dacă un guvern respectă statul de drept. Renew Europe, grupul liberal din Parlamentul European, merge și mai departe și propune ca fondurile UE înghețate să fie trimise direct către societatea civilă, ocolind guvernele.

„Am stabilit condiții clare: Fără bani UE pentru autocrați, dar sprijin continuu pentru societatea civilă”, a declarat Valérie Hayer, președintele Renew.

Sistemul de „condiționalitate inteligentă” nu e lipsit de controverse. Criticii spun că reduce motivația guvernelor naționale de a implementa reforme, iar Comisia va trebui să clarifice acest aspect în discuțiile urgente din zilele următoare.

Procesul de negociere pentru bugetul UE este, tradițional, unul laborios. Statele membre vor începe discuțiile după publicarea proiectului, însă un acord final este așteptat abia în 2027. Asta înseamnă că noile reguli ar putea intra în vigoare într-o Europă cu o configurație politică schimbată, iar destinele fondurilor UE – și ale democrației europene – depind de cum va arăta această ecuație peste trei ani.

Alte articole importante
ROBOR la trei luni coboară la 6,01% pe an, semnal nou pentru costul creditelor în lei
ROBOR la trei luni coboară la 6,01% pe an, semnal nou pentru costul creditelor în lei
Indicele ROBOR la trei luni, reper esențial pentru calculul dobânzilor la creditele de consum în lei cu dobândă variabilă, a înregistrat o nouă scădere. Potrivit informațiilor publicate de Banca Națională a României, nivelul indicelui a ajuns la 6,01% pe an, față de 6,03% consemnat în ședința precedentă. Evoluția indică o ușoară relaxare a costurilor de […]
Cum funcționează „cârtița” gigantică, tehnologia chinezească de ultimă oră folosită în premieră în România pentru a fora tunelul Autostrăzii Sibiu–Pitești
Cum funcționează „cârtița” gigantică, tehnologia chinezească de ultimă oră folosită în premieră în România pentru a fora tunelul Autostrăzii Sibiu–Pitești
Un utilaj de foraj de dimensiuni impresionante, produs în China și considerat vârf de tehnologie în domeniul Tunnel Boring Machine (TBM), a ajuns în Portul Constanța și urmează să fie transportat către șantierul Autostrăzii Sibiu–Pitești. Mașinăria, supranumită „cârtița”, cântărește aproximativ 3.300 de tone și are o lungime comparabilă cu cea a unui teren de fotbal. […]
STUDIU: Unul din patru angajați români, la limita burnout-ului în 2025. Presiunea muncii și dezechilibrul viață–job trag semnale de alarmă pentru 2026
STUDIU: Unul din patru angajați români, la limita burnout-ului în 2025. Presiunea muncii și dezechilibrul viață–job trag semnale de alarmă pentru 2026
Unul din patru angajați din România s-a aflat în 2025 într-o zonă de risc psihologic și burnout, în timp ce doar 30% dintre salariați au declarat un nivel ridicat de mulțumire la locul de muncă, potrivit Indexului stării de bine a angajaților români, realizat de RoCoach și Novel Research. Datele arată o piață a muncii […]
Xpeng își propune să livreze până la 600.000 de mașini în 2026
Companii
Xpeng își propune să livreze până la 600.000 de mașini în 2026
Xpeng și-a stabilit un obiectiv ambițios pentru 2026, intenționând să livreze până la 600.000 de vehicule în acest an. Planul reflectă expansiunea rapidă a producătorului chinez de mașini electrice și dorința de a-și consolida poziția pe piețele globale. Xpeng țintește până la 600.000 de livrări de mașini în acest an, cu 39,7% mai mult decât […]
Cum afectează inteligența artificială piața muncii
Tehnologie
Cum afectează inteligența artificială piața muncii
Inteligența artificială transformă profund piața muncii, automatizând sarcini repetitive și influențând cererea pentru anumite calificări. În același timp, apar noi oportunități de angajare în domenii tehnologice și creative, forțând angajații și companiile să se adapteze rapid. Inteligența artificială pe piața muncii: riscuri și oportunități Inteligența artificială afectează deja piața muncii, în special joburile entry-level și […]
Tragedia de la Crans-Montana. Despăgubiri de zeci de milioane de euro, cerute de un avocat care reprezintă peste 20 de victime
Tragedia de la Crans-Montana. Despăgubiri de zeci de milioane de euro, cerute de un avocat care reprezintă peste 20 de victime
Ancheta penală declanșată în Elveția după incendiul devastator produs într-un bar din stațiunea de schi Crans-Montana ar putea fi extinsă pentru a include autoritățile locale, pe fondul unor solicitări de despăgubiri care se ridică la zeci, chiar sute de milioane de euro. Un avocat care reprezintă o parte dintre victime susține că municipalitatea trebuie să […]