„Creșterea și căderea unui imperiu”. Industria modei intră într-o nouă eră: „minimalismul” redefinește radical stilul vestimentar

Industria modei intră într-o nouă eră, anunță presa internațională, o perioadă în care succesul nu mai depinde doar alternarea rapidă a trendurilor, cicluri care au ridicat acest sector pe primele locuri în clasamentele celor mai poluante industrii. În acest moment, spun analiștii, singurul criteriu de selecție este cât de bine reușesc mărcile să răspundă nevoilor generale de sustenabilitate, autenticitate și durabilitate. 

Piața globală de îmbrăcăminte va atinge 1,84 trilioane dolari în 2025, potrivit unei estimări UniformMarket, însă această creștere nu mai este definită exclusiv de volum, ci, mai ales, de un consum atent și responsabil.

Minimalismul nu este doar un răspuns la criză, ci o declarație cu privire la stil și valori, și are potențialul de a remodela fundamental relația dintre consumatori și modă

4 din 10 companii românești nu folosesc deloc inteligența artificială

15:17

Toyota a dezvăluit scaunul care merge. Invenția promite libertate totală pentru persoanele cu mobilitate redusă

15:11

Primăvara anului 2025 aduce o schimbare vizibilă în industria modei, pe fondul încetinirii economice globale și al inflației persistente, arăta un raport McKinsey. Dacă în ultimii ani excesul și fast fashion-ul au dominat piața, astăzi consumatorii își redefinesc prioritățile, alegând calitatea, sustenabilitatea și durabilitatea în detrimentul cantității.

Minimalismul nu este doar o tendință trecătoare, ci un indicator al unei schimbări culturale profunde, care redefinește atât piața, cât și relația consumatorilor cu moda. Se vorbește deja de “creșterea și căderea unui imperiu”. Tehnologia joacă și ea un rol esențial în democratizarea minimalismului: influencerii promovează garderobele ieftine și versatile, automatizarea permite producția de calitate la scară largă, tot mai mulți oameni sunt convinși să opteze pentru personalizare și pentru economia circulară (adică să cumpere haine second-hand sau să le închirieze).

Un context economic provocator

În 1943, Maslow plasa îmbrăcămintea la baza faimoasei sale piramide a nevoilor umane, printre nevoile de bază, alături de aer, apă și alimente. Sublinia, astfel, importanța îmbrăcămintei pentru societate. În zilele noastre, industria îmbrăcămintei este definită ca una dintre cele mai poluante industrii, renume pe care i l-au adus ciclurile „fast fashion”. Sectorul este caracterizat adesea în ultimii ani de supraproducție și supraconsum și, în consecință, textilele, încălțămintea și îmbrăcămintea dețin a patra cea mai mare categorie de presiune (15% în 2022) după alimente, locuințe și transport în ceea ce privește utilizarea materiilor prime numai în UE, se arată într-un studiu publicat de Green and Sustainable Chemistry.

Îmbrăcămintea obișnuia să fie asociată cu moda și stilul, credințele, atitudinile, percepțiile, sentimentele, comportamentele, psihologia, mărcile, strălucirea sau puterea financiară a unei societăți. Mai nou, sectorul este asociat preponderent cu degradarea solului, cu consumul de apă, emisiile în aer, depozitele de deșeuri, energia, substanțele chimice toxice, poluarea, eliminarea și o cantitate masivă de deșeuri.

Sub aceste presiuni, la care se adaugă inflația, potrivit raportului McKinsey’s State of Fashion 2025, industria modei se confruntă cu acel „ciclu de încetinire de care ne-a fost atât de frică”, un val care amplifică sensibilitatea consumatorilor la prețuri. În acest climat, cumpărătorii nu mai caută să țină pasul cu ultimele tendințe, ci doresc să investească în articole versatile, de calitate, cu un ciclu de viață extins.

Actualul val de minimalism nu este ceva asemănător reacției din perioada de austeritate antrenată de criza din 2008

Dacă atunci consumatorii au decis doar temporar să nu facă prea multe cheltuieli extravagante, acum asistăm la o transformare de fond, combinând pragmatismul cu sensul, spun analiștii acestui domeniu. Unele mișcări internaționale, cum ar fi „Recession Core”, reflectă această orientare spre calitate, spre garderobe neutre și stiluri atemporale. O altă măsură a acestei noi ere e reprezentată de căutările online. Au crescut spectaculos căutările pentru stiluri „minimaliste” și „corporate”, iar piesele versatile – cum ar fi fustele maxi – câștigă teren, scrie Global Banking and Finance.

Minimalismul se intersectează tot mai mult cu sustenabilitatea, dar și cu bunăstarea personală. Încetinirea economică nu influențează doar bugetele, ci și psihologia consumatorilor. Dorința de control, reducerea riscurilor și aliniera achizițiilor la valori personale devin factori-cheie. Conform unor studii recente, în perioadele de instabilitate, comportamentele de tip „reducere, reutilizare, respingere” devin strategii de adaptare emoțională. Studiile arată că adepții unui stil de viață minimalist raportează niveluri mai ridicate de satisfacție și tind să facă achiziții mai responsabile din punct de vedere ecologic. Brandurile răspund acestor așteptări prin transparență sporită, reducerea stocurilor excedentare și investiții în materiale durabile.

Impactul asupra lanțului de aprovizionare și al strategiei comerciale

Retailerii și producătorii se adaptează rapid la aceste schimbări. Optimizarea stocurilor pentru a reduce pierderile, orientarea producției către modele sustenabile și repoziționarea prețurilor pentru a păstra un echilibru între accesibilitate și calitate devin priorități, potrivit raportului citat. Segmentul „accessible premium” câștigă teren, în timp ce brandurile de masă pariază pe articole de bază, la prețuri competitive.

Industria fashion în cifre

• În 2025, piața globală a modei ajunge la 1,84 trilioane de dolari, reprezentând 1,63% din PIB-ul mondial.
• Din cele 3,62 miliarde de persoane care compun forța de muncă globală, 430 de milioane sunt angajate în producția de modă și textile.
• O gospodărie americană tipică cheltuiește aproximativ 162 de dolari pe lună pe îmbrăcăminte.
• În 2025, industria americană de îmbrăcăminte este evaluată la 365,70 miliarde de dolari și se așteaptă să crească cu o rată anuală (CAGR) de 2,11% între 2025 și 2028.
• Piața globală de îmbrăcăminte pentru femei este evaluată în prezent la 930 de miliarde de dolari și se așteaptă să depășească 1 trilion de dolari până în 2027. Prin comparație, piața de îmbrăcăminte pentru bărbați se ridică la 587,61 miliarde de dolari, în timp ce segmentul de îmbrăcăminte pentru copii este evaluat la 274,25 miliarde de dolari.
• În fiecare an, industria globală a modei produce 100 de miliarde de articole de îmbrăcăminte – echivalentul a 12,5 piese de îmbrăcăminte pentru fiecare persoană.
• La nivel mondial, o persoană medie deține între 70 și 150 de piese de îmbrăcăminte, europenii având cele mai mari garderobe în comparație cu alte regiuni.
• Piața globală de îmbrăcăminte este evaluată în prezent la 1,7 trilioane de dolari, reprezentând aproximativ 2% din economia globală a lumii.
• Hong Kong este lider în consumul de îmbrăcăminte, cu o medie de 117,3 piese pe cap de locuitor.
• Consumatorul mediu din SUA aruncă aproximativ 81,5 kilograme de haine în fiecare an, contribuind la aproximativ 11,3 milioane de tone de deșeuri textile din țară.

(sursa: Uniform Market)