Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026

După 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, România afișează un paradox economic: a recuperat rapid decalajele față de statele dezvoltate, dar este singura economie din Europa Centrală și de Est pentru care se estimează o contracție în 2026. Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), susține că problema nu este ritmul convergenței, ci fundamentul pe care aceasta a fost construită.

Creștere alimentată de consum și fonduri europene

Potrivit analizei, avansul economic al României din ultimele două decenii s-a bazat în principal pe consum, majorări salariale mai rapide decât productivitatea și fondurile europene, care au compensat investițiile interne insuficiente. În schimb, elemente esențiale precum baza de ocupare, capacitatea industrială și dinamica demografică au rămas vulnerabile.

România a ajuns la un PIB pe locuitor de 81% din media Uniunii Europene, exprimat în paritatea puterii de cumpărare, față de 58% în 2016. În același timp, țara a atras peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene între 2007 și 2025, contribuind cu aproximativ 32,6 miliarde de euro la bugetul UE.

Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe

12:33

Chiriile au explodat în ultimul an: scumpiri de aproape 40%. Motorina și benzina au urmat în top

11:54

Convergența arată diferit în funcție de indicatori

Cristina Chiriac atrage atenția că imaginea performanței economice depinde de indicatorii utilizați. Dacă în termeni de putere de cumpărare România se numără printre liderii convergenței europene, în euro reali evoluția este mai modestă decât cea a unor state precum Polonia sau Bulgaria.

Un domeniu în care România se remarcă este productivitatea muncii, care a ajuns la aproximativ 138% din nivelul anului 2015, cel mai rapid ritm de recuperare din regiune, potrivit datelor Eurostat.

2026 aduce încetinirea economiei

Analiza citează estimările Institutului Vienez pentru Studii Economice Internaționale (wiiw), care indică o contracție economică de 0,1% în 2026, în timp ce regiunea Europei Centrale și de Est ar urma să înregistreze o creștere medie de 2,2%.

În același timp, producția industrială a României s-a redus cu 3,5% în aprilie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, iar inflația medie anuală a ajuns la 8,3%, peste dublul mediei regionale.

Deficite ridicate și datorie în creștere

Cristina Chiriac avertizează că România se confruntă simultan cu un deficit de cont curent estimat la 7,9% din PIB și un deficit bugetar de aproximativ 6,2% din PIB. Țara se află în procedura europeană de deficit excesiv încă din 2020, iar corectarea acestuia este programată până în 2030.

Totodată, randamentele titlurilor de stat românești pe zece ani se situează între 6,7% și 7%, cele mai ridicate din regiune, iar deficitul comercial la bunuri persistă neîntrerupt din 2006.

Forța de muncă, resursa insuficient valorificată

Președinta CONAF consideră că una dintre cele mai importante resurse neutilizate este forța de muncă inactivă. România înregistrează unul dintre cele mai mari decalaje de ocupare dintre femei și bărbați din Uniunea Europeană, în timp ce aproximativ 3,1 milioane de cetățeni români locuiau în alte state membre în 2023.

În opinia sa, o economie care și-a bazat dezvoltarea pe consum devine vulnerabilă atunci când este obligată să adopte măsuri de consolidare fiscală, în lipsa unei baze industriale solide și a unei rezerve suficiente de forță de muncă.

Fondurile europene rămân o oportunitate decisivă

Anul 2026 oferă României acces la fonduri europene estimate la 15-16 miliarde de euro, echivalentul a aproape 4% din PIB, însă absorbția acestora depinde de implementarea proiectelor și de respectarea termenelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Cristina Chiriac concluzionează că ultimii 20 de ani au demonstrat capacitatea României de a recupera decalajele atunci când beneficiază de resurse externe, însă rămâne deschisă întrebarea dacă economia și-a construit suficient de solid fundamentele pentru a continua să crească și după diminuarea acestor surse de finanțare.