Cum a salvat vântul economia națională în condiții de ger extrem

Vântul a jucat un rol surprinzător, protejând economia națională și prevenind un potențial dezastru financiar în timpul gerului extrem.

Puterea vântului a redus presiunea asupra rețelelor energetice și a menținut stabilitatea pieței în condiții critice.

Economia națională a fost salvată de vânt în timpul gerului

Foto: Puterea financiară

Giganții auto joacă la limită: miliarde „pe hârtie” din taxe, într-un moment politic exploziv

20:21

Statul pune pe masă peste un miliard de euro pentru industrie. Noua schemă de ajutor vizează reducerea dependenței de importuri

18:21

Când vine gerul, România intră în modul de supraviețuire. Nu în modul de eficiență, nu strategic, nu funcțional. Este modul „Doamne-ajută și să nu se strice nimic”. Între 14 și 18 ianuarie 2026, efectele gerului extrem s-au resimțit din plin. Astfel, consumul de energie și de gaze naturale a atins valori record, transmite Puterea.ro.

Consumul zilnic de gaze a crescut cu circa 5% – pentru încălzirea populației, centralele termoelectrice și industrie – iar tranzitul către Republica Moldova a urcat cu 15%. În același timp, consumul de electricitate la vârf a crescut cu 7%, mai ales în orașe, unde oamenii au folosit orice pentru a menține căldura în case. În mod normal, această combinație aduce scumpiri rapide și presiune pe piață.

„În România, energie nu e ieftină atunci când e nevoie de ea”, explică Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Totuși, pe 18 ianuarie 2026 s-a produs un fenomen rar. Prețul gazului a crescut, dar electricitatea a scăzut. PZU gaz a urcat cu 13%, în timp ce PZU electricitate a coborât cu 35%. Este o decuplare rară între piețele de gaze și electricitate, unde regula generală este simplă: gaz scump = curent scump.

2,8 milioane m³ de gaze într-o singură zi

Cauza principală a fost aportul mare al energiei eoliene. Pe 18 ianuarie, România a avut o fereastră rară de protecție. Nu datorită guvernului, ci pentru că a bătut vântul și oferta ieftină a crescut masiv.

Impactul a fost concret, astfel că nivelul consumului de hidrocarburi pentru electricitate a scăzut cu până la 50% pe timpul nopții și cu 25% în prima parte a zilei. Costurile de producție mai mici au redus presiunea pe piața gazelor și importurile necesare. Economisirea gazelor a fost impresionantă: aproximativ 2,8 milioane m³ într-o singură zi.

„Fiecare metru cub de gaz care nu a fost consumat în centrala electrică a contat financiar și strategic. „Fără această ‘plasă’ oferită de producția eoliană, România ar fi avut nevoie de până la 2,8 milioane m³/zi suplimentar, ceea ce ar fi putut împinge importurile și tranzitul de gaze la limite problematic de atins”, explică președintele AEI.

Efectele au depășit granițele țării. Reducerea consumului intern a permis păstrarea unor cantități importante de gaze pentru tranzitul către Republica Moldova, demonstrând solidaritate energetică reală.

„Gazul neconsumat în România înseamnă mai multă stabilitate și predictibilitate și peste Prut. Asta e solidaritate energetică reală, nu postări pe rețele sociale”, a mai precizat Chisăliță.

AEI propune un Dispecerat Național de Securitate Energetică

Fenomenul arată clar că energia eoliană nu este doar un slogan verde, ci o componentă critică a securității energetice. Fără vânt, România ar fi folosit mai mult gaz pentru electricitate, ceea ce ar fi dus la scumpiri și importuri mai mari, crescând vulnerabilitatea sistemului.

Acest episod evidențiază nevoia unei planificări strategice coerente: diversificarea surselor, stocarea flexibilă, managementul cererii și autonomie energetică.

„Planificarea anticipată reduce riscul de dezechilibre în sistem și limitează costurile economice și sociale în perioade critice”, spune Chisăliță.

AEI propune și un Dispecerat Național de Securitate Energetică. Acesta va fi capabil să coordoneze producția, transportul, stocarea și consumul tuturor formelor de energie.

„Această zi nu a fost doar o zi cu vânt. A fost o zi în care România a văzut, negru pe alb, cum arată un episod de securitate energetică, nu improvizație, ci alternativă reală, ieftină și disponibilă”, a conchis Chisăliță.