Prima pagină » Cum au pariat miliardarii tech pe Groenlanda: Bezos, Gates și Bloomberg, investiții într-o miză de trilioane de dolari în cursa pentru metale critice

Cum au pariat miliardarii tech pe Groenlanda: Bezos, Gates și Bloomberg, investiții într-o miză de trilioane de dolari în cursa pentru metale critice

EXCLUSIV
Cum au pariat miliardarii tech pe Groenlanda: Bezos, Gates și Bloomberg, investiții într-o miză de trilioane de dolari în cursa pentru metale critice

Interesul reînnoit al Washingtonului pentru Groenlanda, reaprins de declarațiile președintelui Donald Trump privind importanța strategică a insulei arctice, a fost dublat, în ultimii ani, de mișcări discrete, dar consistente, ale unora dintre cei mai influenți investitori globali.

Magnații tech au explorat extinderea de la direcția de dezvoltare a tehnologiilor emergente și a infrastructurilor critice la cea de identificare a resurselor naturale indispensabile pentru aceste tehnologii.

Puterea Financiară a documentat parcursul, portofoliul și conexiunile Kobold Metals

Jeff Bezos, Bill Gates și Michael Bloomberg au pariat timpuriu pe resursele minerale ale Groenlandei, prin investiții în Kobold Metals, o companie specializată în explorarea mineralelor critice cu ajutorul inteligenței artificiale. Toți trei au intrat în acționariatul Kobold încă din 2019, la scurt timp după ce Trump a adus pentru prima dată în discuție ideea ca Statele Unite să obțină control asupra Groenlandei, notează Forbes Australia. Investițiile au fost realizate prin Breakthrough Energy, fondul condus de Bill Gates, care are ca obiectiv declarat accelerarea tranziției energetice și asigurarea accesului la materiile prime necesare noilor tehnologii verzi.

Puterea Financiară a documentat parcursul, portofoliul și conexiunile Kobold Metals și a ajuns la unul dintre cele mai valoroase situri din insula arctică, proiectul Disko-Nuussuaq.

Inteligența artificială accelerează identificarea de noi zăcăminte de metale rare

Fondată în 2018, Kobold Metals s-a poziționat rapid ca unul dintre cele mai ambițioase pariuri din zona explorării miniere de nouă generație. Compania utilizează algoritmi avansați de inteligență artificială și machine learning pentru a analiza volume uriașe de date geologice. KoBold își propune să creeze „Hărți Google” ale scoarței Pământului, concentrându-se pe găsirea depozitelor de cupru, cobalt, nichel, litiu și pământuri rare.

„Sistemul nostru de date organizează tot ce știm despre scoarța terestră din numeroase surse și tipuri de date disparate – rapoarte, hărți vechi, note scrise de mână, date geofizice și geochimice – standardizate, cu funcție de căutare, în orice limbă. Modelele noastre fac tot felul de predicții care sunt rafinate continuu pe baza noilor date de antrenament colectate de geologii din teren. De la definirea resurselor (de exemplu, conținut, densitate) la aspecte geologice  tipul de rocă, litologie) și proprietăți fizice (conductivitate, susceptibilitate magnetică), predicțiile noastre vin cu un grad mai ridicat de certitudine”, arată compania pe site-ul oficial.

Proiectul Disko-Nuussuaq, comparat cu un sit din Rusia evaluat la 1,4 trilioane dolari

În Groenlanda, Kobold a vizat zone considerate insuficient explorate, dar cu potențial ridicat, într-un moment în care competiția globală pentru accesul la resurse strategice s-a intensificat pe fondul tensiunilor dintre marile puteri. Modelul companiei promite reducerea semnificativă a costurilor și a timpului necesar pentru descoperirea de noi zăcăminte, într-o industrie tradițional cunoscută pentru randamentele incerte și ciclurile lungi de investiții. În aprilie 2024, compania Blujay Mining PLC (actuala 80 Miles PLC) a anunțat rezultatul prospecțiunilor realizate de Kobold, cu care s-a aflat, vreme de câțiva ani, în asociere. Este vorba despre proiectul Disko-Nuussuaq, aflat  în zona Provinciei Bazalturilor Inundabile din Groenlanda de Vest („WGFBP”).

„După o perioadă intensivă de analiză și interpretare, echipele tehnice ale KoBold au finalizat integrarea datelor geochimice, geofizice și geologice extinse colectate în timpul campaniei de explorare din 2022. Valorificând platformele de inteligență artificială (IA) și învățare automată (ML) proprietare ale KoBold, această analiză cuprinzătoare a dus la identificarea a șapte ținte prioritare inițiale în zona proiectului.

Aceste șapte ținte prioritare prezintă caracteristici spațiale care indică potențiale zăcăminte la o scară comparabilă cu operațiuni miniere renumite, cum ar fi Norilsk, Voisey’s Bay sau Jinchuan. Pentru a reduce riscurile forajelor, aceste ținte prioritare vor fi supuse unui studiu electromagnetic concentrat în buclă terestră pentru a rafina și prioritiza fiecare localitate în mod corespunzător”, se arată într-o informare publicată de platforma de știri a London Stock Exchange.

WGFBP este asociat cu faza inițială a dezintegrarii continentale și cu debutul extinderii fundului oceanic al Mării Labrador în timpul Paleogenului timpuriu.

Sursa: londonstockexchange.com

Sursa: londonstockexchange.com

Rezerve de cupru, cobalt și metale din grupa platinei

Situată pe coasta de sud-vest a Groenlandei, Disko și-a demonstrat potențialul de a găzdui mineralizări similare cu mina de sulfură de nichel/cupru Norilsk-Talnakh, situată în nordul Rusiei. Până în prezent, în zona licenței au fost identificate șapte ținte semnificative de sulfuri masive magmatice, cea mai mare fiind confirmată acum, având 5,9 kilometri  lungime și 1,1 km lățime. De asemenea, în zona licenței a fost descoperit un bolovan de 28 de tone de sulfuri masive pure, care conținea 6,9% nichel, 3,7% cupru, 0,6% cobalt și 2 grame pe tonă de metale din grupa platinei.

Zona în care se află proiectul Disko-Nuussuaq este asociată cu faza inițială a dezintegrarii continentale și cu debutul extinderii fundului oceanic al Mării Labrador în timpul Paleogenului timpuriu. Această provincie servește ca un analog geologic recunoscut pentru Bazaltele Inundabile Siberiene din Regiunea Noril’sk din Siberia.

„Analogia a fost recunoscută pentru prima dată de Cominco (acum Teck) și a furnizat cadrul de explorare care a ghidat eforturile de explorare ulterioare. Mai mult, diverse studii științifice evaluate de colegi (de exemplu, Lightfoot și colab., 1997; Lightfoot și Hawkesworth, 1997; Keays și Lightfoot, 2007) au evidențiat asemănările dintre geologia regiunii Noril’sk (care găzduiește districtul minier de nichel-cupru-cobalt-paladiu Noril’sk-Talnakh, cel mai mare district producător de nichel din lume) și regiunea Disko-Nuussuaq. În special, pe baza rezervelor, resurselor și producției istorice combinate, s-a estimat că valoarea totală a minereurilor din districtul Norilsk-Talnakh a depășit 1,4 trilioane de dolari americani la prețurile metalelor din 2020”, potrivit informațiilor publicate pe londonstockexchange.com.

Cu mențiunea că „aceste informații sunt furnizate de RNS, serviciul de știri al Bursei de Valori din Londra. RNS este aprobat de Autoritatea de Conduită Financiară să acționeze ca Furnizor Principal de Informații în Regatul Unit”.

Kobold derulează mai multe proiecte pe patru continente

Deși Kobold nu este listată la bursă, evaluarea sa a crescut rapid. În decembrie 2024, compania a atras 537 de milioane de dolari într-o rundă de finanțare Series C, care a evaluat-o la aproape 3 miliarde de dolari, notează mining.com. Breakthrough Energy a participat la această rundă, confirmând continuitatea sprijinului acordat de Gates, Bezos și Bloomberg. Anterior, în 2022, Sam Altman, directorul OpenAI, a investit prin fondul său de capital de risc în runda Series B, consolidând profilul de „company to watch” al Kobold în ecosistemul tehnologic și energetic.

Startup-ul derulează în prezent mai multe de proiecte active pe patru continente: Africa, America de Nord, Australia și Asia.

Groenlanda, un nod strategic pentru economia digitală

Pentru investitori precum Jeff Bezos și Michael Bloomberg, miza Groenlandei depășește simpla explorare minieră. Insula concentrează mai multe teme-cheie ale noii competiții globale: securitatea lanțurilor de aprovizionare, tranziția energetică, independența față de China în privința metalelor rare și controlul strategic al Arcticii.

În acest context, investițiile în Kobold Metals pot fi citite ca un pariu pe termen lung pe repoziționarea Occidentului într-o lume în care accesul la resurse este din ce în ce mai politizat. Faptul că aceste mișcări au precedat cu ani escaladarea discursului politic privind Groenlanda sugerează o abordare calculată, orientată mai degrabă spre infrastructura economică a puterii decât spre retorică. Nici Bezos, nici Gates, nici Bloomberg nu au comentat public investițiile în Kobold în raport cu situația geopolitică a Groenlandei. Totuși, acumularea de capital privat în jurul unei companii care explorează exact resursele considerate critice de guvernele occidentale nu a trecut neobservată de analiști.

 

 

Alte articole importante
Investițiile imobiliare comerciale din România au depășit 650 mil. euro în nouă luni. Vestul țării atrage mai mult capital decât Bucureștiul
Investițiile imobiliare comerciale din România au depășit 650 mil. euro în nouă luni. Vestul țării atrage mai mult capital decât Bucureștiul
Investițiile în proprietăți imobiliare comerciale din România au ajuns la 654 de milioane de euro în primele nouă luni din 2026, depășind deja valoarea tranzacțiilor înregistrate pe întreg parcursul anului trecut. Piața este marcată de o schimbare importantă în distribuția capitalului: Bucureștiul și-a redus ponderea la 29% din total, în timp ce vestul țării a […]
Transformarea României într-un hub energetic regional. Cum se poate face, acum când vine reliberalizarea pieței
Transformarea României într-un hub energetic regional. Cum se poate face, acum când vine reliberalizarea pieței
Reliberalizarea pieței de gaze de la 1 aprilie 2027, reluarea programului „gas release” și intrarea în producție a gazelor din Marea Neagră ar putea crea condițiile pentru transformarea României într-un hub energetic regional.  Septimiu Stoica, președintele Adunării Generale a Acționarilor Bursei Române de Mărfuri (BRM), susține că țara are resurse, producători și consumatori, însă dezvoltarea […]
Trei companii low-cost intră în top cinci al siguranței aeriene din Europa. Ryanair ocupă locul al doilea, iar Wizz Air se află pe 15
Trei companii low-cost intră în top cinci al siguranței aeriene din Europa. Ryanair ocupă locul al doilea, iar Wizz Air se află pe 15
Prețul unui bilet de avion nu este un indicator direct al siguranței zborului. Un clasament realizat de compania AirAdvisor, pe baza datelor din perioada 2016-2025, plasează trei operatori low-cost între primele cinci companii aeriene europene evaluate: Ryanair, Norwegian și SunExpress. În schimb, Wizz Air, unul dintre cei mai mari operatori cu tarife reduse din regiune, […]
Euro a ajuns la minimul ultimelor 17 luni față de dolar. Românii se refugiază în valută și aur pentru a-și proteja economiile
Euro a ajuns la minimul ultimelor 17 luni față de dolar. Românii se refugiază în valută și aur pentru a-și proteja economiile
Euro a coborât la cel mai redus nivel din ultimele 17 luni în raport cu dolarul american, pe fondul incertitudinilor fiscale din Franța și al instabilității politice din a doua economie a zonei euro. În România, presiunile asupra monedei naționale și inflația ridicată îi determină pe tot mai mulți economisitori să se orienteze către euro […]
UE pregătește reguli mai stricte pentru ochelarii inteligenți: lumini de avertizare, alerte audio și responsabilitate pentru producători
Tehnologie
UE pregătește reguli mai stricte pentru ochelarii inteligenți: lumini de avertizare, alerte audio și responsabilitate pentru producători
Producătorii de ochelari inteligenți ar putea fi nevoiți să introducă sisteme mai vizibile de avertizare atunci când dispozitivele înregistrează imagini sau sunete, în contextul în care autoritățile europene de protecție a datelor intensifică presiunea pentru respectarea vieții private. Recomandările vizează inclusiv lumini LED mai ușor de observat, semnale audio, activarea prin comenzi vocale și notificări […]
Inflația din România a urcat la 6,6% în septembrie, după trei luni de scădere. Chiriile s-au scumpit cu 39,5%, iar motorina cu 37,6%
Macroeconomie
Inflația din România a urcat la 6,6% în septembrie, după trei luni de scădere. Chiriile s-au scumpit cu 39,5%, iar motorina cu 37,6%
Inflația anuală din România a revenit pe creștere în septembrie 2026, ajungând la 6,61%, față de 6,17% în august, după trei luni de scădere, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Prețurile de consum au crescut cu 0,77% într-o singură lună, iar avansul cumulat de la începutul anului a ajuns la 5,4%. […]