În contextul tensiunilor comerciale generate de administrația președintelui american Donald Trump, Uniunea Europeană intenționează să adopte un plan ambițios care să permită statelor membre să excludă ofertanții străini din licitațiile pentru achiziții publice. Această măsură numită „Cumpărați european” face parte dintr-o strategie mai amplă de creștere a autosuficienței europene și de consolidare a economiei blocului comunitar.
Stéphane Séjourné, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru industrie și piața internă, a prezentat miercuri un proiect menit să armonizeze normele privind achizițiile publice în întreaga Uniune Europeană. Scopul este reducerea barierelor interne și promovarea preferințelor europene în achizițiile guvernamentale, prin ceea ce oficialul a numit „Buy European Act”.
Acest plan vizează, de asemenea, facilitarea transferului de lucrători între statele membre și uniformizarea standardelor pentru comerțul electronic și pentru serviciile financiare, domenii în care disparitățile au generat dificultăți.
Tarifele impuse de SUA și amenințările lui Trump de a reduce protecția americană față de țările europene care nu își cresc cheltuielile militare au determinat UE să își reevalueze politicile comerciale. În acest context, Bruxelles-ul dorește să ofere guvernelor europene instrumente legale pentru a exclude companiile străine din licitațiile publice pentru bunuri și servicii strategice.
În prezent, regulamentele UE și ale Organizației Mondiale a Comerțului interzic favorizarea ofertanților locali în fața celor străini, însă modificările propuse ar marca o schimbare semnificativă în această privință.
„Există dorința de a rămâne un continent care exportă la nivel internațional și, în același timp, de a fi lucid și mai puțin naiv în ceea ce privește sectoarele strategice”, a explicat Séjourné pentru Financial Times.
Permisiunea acordată statelor membre de a exclude ofertanții străini ar putea proteja industriile europene de concurența companiilor chineze și a altor competitori cu prețuri mai mici. Totuși, această măsură ar putea genera tensiuni la nivel internațional și eventuale provocări în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.
Fost ministru francez de externe și apropiat al președintelui Emmanuel Macron, Stéphane Séjourné consideră că acest pas reprezintă începutul unui proces mai amplu:
„Apoi ne vom uita în sectorul privat cu argumente legate de siguranță și securitate economică și vom vedea ce sectoare putem adăuga.”
Pe lângă tensiunile comerciale cu SUA, preocupările legate de confidențialitate și controlul datelor au determinat UE să caute o mai mare autosuficiență în domeniul tehnologic. În prezent, piața cloud este dominată de companii americane precum Amazon, Microsoft și Google, iar Bruxelles-ul analizează introducerea unor elemente de „cumpărare europeană” și în acest sector.
Séjourné a subliniat că există o dependență excesivă a Europei de Statele Unite în domeniul tehnologiei și de China în ceea ce privește materiile prime:
„În domeniul tehnologiei, suntem foarte, foarte dependenți de americani. În domeniul materiilor prime, suntem 100% dependenți de chinezi. Acestea sunt sectoare, în contextul geopolitic actual, pentru care nu vrem ca generațiile viitoare să ne reproșeze că nu am acționat.”
În pofida dificultăților economice cu care se confruntă Europa după pandemia de Covid-19 și criza energetică generată de războiul din Ucraina, Séjourné vede în aceste provocări o șansă pentru blocul comunitar:
„Europa se află într-o poziție aproape ideală, în sensul compromisului pe care îl poți face unul cu celălalt, deoarece americanii rămân partenerii noștri, iar chinezii doresc să consolideze parteneriatul.”
El este încrezător că, în ciuda diferențelor, UE poate avansa în colaborarea cu China în multe sectoare:
„Este posibil să facem progrese în multe dificultăți majore cu chinezii în multe sectoare.”
În paralel cu aceste inițiative europene, România, țară aflată în proximitatea unui conflict armat, a înregistrat în ultimii zece ani o creștere a cheltuielilor de apărare, dar cu o alocare limitată către echipamente și infrastructură militară. Economia românească se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, care restrânge spațiul de manevră pentru creșterea investițiilor în domeniul apărării.
Pe plan intern, sectorul IT traversează un an de tranziție, cu posibile concedieri și mai puține angajări, dar și cu oportunități de inovare și dezvoltare de produse proprii, conform liderilor industriei locale.
Prin inițiativa „Cumpărați european”, Uniunea Europeană își propune să devină mai rezilientă și mai competitivă în fața provocărilor globale, promovând în același timp interesele economice și strategice ale statelor membre. Această schimbare de paradigmă în politicile de achiziții publice reflectă o adaptare necesară la noile realități geopolitice și economice.