„Curba lui Laffer” ar putea deveni cheia reformei fiscale în România. Președintele ASF propune Guvernului o schimbare de paradigmă

Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a lansat recent o propunere care a stârnit atenție în mediul economic: aplicarea principiului Curbei lui Laffer în politica fiscală a României. El susține că, dincolo de simpla reducere sau creștere a impozitelor, esențială este identificarea nivelului optim al cotelor — cel care maximizează veniturile statului – susținut de digitalizare, analiză de date și colaborare strânsă cu mediul privat.

Curba lui Laffer – ideea de bază explicată clar

Conceptul Curbei lui Laffer indică existența unui punct de inflexiune între 0% și 100% impozitare, unde veniturile fiscale sunt maxime. Până în acel prag, statul ar câștiga mai mult, pe măsură ce cotele cresc. Dincolo de el, însă, efectele devin contraproducente: capitalul migrează, economia neagră se extinde, conformarea fiscală scade. Așa cum a scris Petrescu pe LinkedIn:

„Veniturile cresc odată cu impozitele. Peste el sunt efecte negative: emigrare a capitalului, economie la negru, redusă conformare fiscală”.

BERD finanțează Engie România cu 90 de milioane de euro pentru energie regenerabilă

21:52

CFR, prima companie de stat care recurge la săptămâna de lucru de patru zile și taie salariile cu 20%

21:23

În România, veniturile bugetare raportate la PIB sunt sub 28%, mult sub media UE, care depășește 40%. Această diferență nu e cauzată doar de rate mai mici de impozitare, ci mai degrabă de colectare ineficientă, evaziune fiscală și pierderi în baza de impozitare, semn că simpla majorare a cotelor nu mai aduce automat mai mulți bani la buget.

România colectează cu mult sub potențialul ei fiscal

Președintele ASF atrage atenția asupra unei realități economice îngrijorătoare: România colectează în prezent venituri fiscale în valoare de sub 28% din PIB, în timp ce media Uniunii Europene depășește 40%. Potrivit lui Petrescu, această diferență majoră este cauzată de „ineficiența în colectare, evaziune fiscală, scurgeri din baza de impozitare” – semne clare că simpla majorare a cotelor de impozitare nu mai este o soluție viabilă.

Domenii-cheie în care curba poate face diferența

Petrescu identifică trei domenii principale în care o aplicare inteligentă a principiilor curbei lui Laffer ar putea avea un impact semnificativ:

1. Povara fiscală pe muncă

Cu o sarcină fiscală totală (impozit plus contribuții) de peste 40%, costul muncii în România rămâne extrem de ridicat. Această realitate încurajează practicile de angajare informală și migrarea forței de muncă. „Provocarea ar fi identificarea nivelului optim de cotă care să stimuleze angajarea formală”, susține Petrescu.

2. Regimul fiscal pentru PFA-uri și microîntreprinderi

Reformele recente au diminuat atractivitatea regimului fiscal aplicabil persoanelor fizice autorizate și microîntreprinderilor. Președintele ASF pledează pentru o „recalibrare a nivelurilor de impozitare” care să mențină activitățile economice în zona formală.

3. TVA și comportamentul de consum

Orice ajustare a TVA-ului trebuie făcută cu precauție, avertizează oficialul ASF, întrucât există riscul declanșării unei creșteri a evaziunii, mai ales în domenii vulnerabile precum comerțul cu amănuntul și construcțiile.

Cum ar putea fi aplicată Curba lui Laffer în România

Alexandru Petrescu nu se oprește la diagnoză, ci propune un set concret de măsuri pentru transpunerea principiilor curbei lui Laffer în realitatea fiscală a României. Printre acestea:

Modele econometrice personalizate – Realizarea unor estimări riguroase privind elasticitatea fiscală în diferite sectoare ale economiei.

Infrastructură fiscală modernă – Accelerarea digitalizării ANAF, simplificarea procedurilor administrative și integrarea sistemelor informatice.

Dialog constant cu mediul privat – Elaborarea de politici publice calibrate în funcție de nevoile antreprenorilor, costuri reale și analize de impact.

Proiecte-pilot și testări locale – Experimentarea unor noi cote de impozitare în anumite sectoare sau regiuni, cu evaluarea impactului post-implementare.

Ce beneficii ar aduce această abordare

Potrivit președintelui ASF, o aplicare corectă a curbei lui Laffer în România ar aduce multiple beneficii:

• Venituri bugetare sustenabile, fără a fi nevoie de majorări fiscale regresive;
• Creștere economică sănătoasă, bazată pe o conformare fiscală voluntară;
• Mai multă predictibilitate fiscală, esențială pentru atragerea investițiilor.

„Curba lui Laffer oferă un cadru strategic – nu o soluție simplă – pentru România. Provocarea reală nu este reducția sau creșterea impozitelor, ci stabilirea nivelului optim, susținut de digitalizare, analiza datelor și cooperare cu mediul privat”, a subliniat președintele ASF.

România, departe de potențialul maxim de colectare fiscală

În încheierea analizei sale, Petrescu a publicat și o reprezentare grafică personalizată pentru România, pentru a ilustra poziția actuală a țării în raport cu punctul optim de colectare fiscală:

🔵 Curba albastră simbolizează relația teoretică între rata de impozitare și veniturile fiscale.

🔴 Linia roșie punctată marchează punctul maxim teoretic al veniturilor – în jur de 50%.

🟠 Punctul portocaliu indică poziția actuală a României – la sub 28% din PIB.

Diferența uriașă dintre punctul actual și potențialul maxim arată că există un spațiu semnificativ pentru optimizarea politicilor fiscale, fără a recurge la creșteri brutale de taxe.

Astfel, apelul șefului ASF deschide o dezbatere esențială despre modul în care România poate trece de la măsuri reactive la o strategie fiscală inteligentă, cu efecte benefice pentru buget, economie și climatul investițional.