A fost a inaugurat Marele Muzeu al Egiptului, un proiect de un miliard de dolari, menit să redefinească turismul și imaginea țării și, totodată, să devină un centru cultural de referință al epocii moderne. Considerat cel mai mare muzeu arheologic din lume, ansamblul de la Giza adăpostește aproximativ 100.000 de artefacte, care acoperă aproximativ șapte milenii din istoria țării, de la perioada predinastică, până la epoca greco-romană. Egiptologi de renume afirmă că deschiderea muzeului justifică noi solicitări pentru repatrierea urgentă a celorlalte artefacte egiptene aflate în străinătate, printre care și celebra Piatră din Rosetta, expusă în prezent la British Museum.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/11/Marele-Muzeu-al-Egiptului1-1024x567.png)
Deschidere Marele Muzeu al Egiptului / Captură foto: DWS News
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/11/Marele-Muzeu-al-Egiptului-2-1024x513.png)
Ceremonia de lansare a Marelui Muzeu al Egiptului / Captură foto: Deschidere Marele Muzeu al Egiptului / Captură foto: DWS News
Un muzeu născut din răbdare și ambiție națională
Egiptul a inaugurat, cu ceremonii fastuase și focuri de artificii, mult-așteptatul său
muzeu, evaluat la un miliard de dolari. Marele Muzeu al Egiptului este un un ansamblu grandios, finalizat după două decenii de muncă.
Evenimentul de deschidere a avut loc sâmbătă seara, la Giza, și a fost transmis în direct de presa lumii și de instituții prestigioase la nivel internațional. Un spectacol grandios de lumini, drone și artificii a luminat piramidele din Giza și cerul din Cairo. Ceremonia a reunit membri ai familiilor regale și oficiali guvernamentali din Europa, Africa și Orientul Mijlociu.
Noua instituție a fost descrisă în discursurile oficiale drept „un dar al Egiptului pentru lume”. Construcția este considerată o bijuterie, reunind simboluri locale și universale. Arhitectura muzeului, futuristă și monumentală, este perfect aliniată geometric cu piramidele din apropiere, creând o punte între trecut și prezent.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/11/Marele-Muzeu-al-Egiptului.png)
Marele Muzeu al Egiptului / Foto: Arch Daily
Simbol al identității egiptene moderne
Președintele Abdel-Fattah El-Sisi a numit muzeul „un capitol nou în istorie, pentru prezent și viitor”, subliniind geniul poporului egiptean, scrie Bloomberg. El-Sisi a așezat ultima piatră a acestei construcții, o piatră simbolică, care a aprins luminile în complexul de 500.000 de metri pătrați.
Printre exponatele la care publicul are acces o dată cu această lansare se numără celebra mască mortuară din aur a regelui-copil Tutankhamon și întreaga colecție de comori descoperite în mormântul său, alături de tronul și carele regale. Este pentru prima dată când toate obiectele descoperite de Howard Carter în 1922 sunt expuse împreună, așa cum au fost găsite acum un secol.
„Am vrut să recreez momentul descoperirii”, explică dr. Tarek Tawfik, fost director al GEM și președinte al Asociației Internaționale a Egiptologilor. „Nimic nu rămâne ascuns în depozit sau în alte muzee. Totul este aici”.
Spectacol global pentru relansarea turismului
Deschiderea fastuoasă a fost animată de orchestre, care au performat live, și de grupuri ample de dansatori, secundate de actori costumați în stil faraonic. Pe ecranul uriaș montat pe esplanadă au fost proiecții colosale cu imagini ale artefactelor egiptene, filmate din Paris, New York și Rio de Janeiro.
Evenimentul a fost gândit ca o demonstrație grandioasă a renașterii turistice a Egiptului – un sector vital pentru o economie aflată încă sub presiunea crizei și sub amenințarea conflictelor regionale. După doi ani de tensiuni între Israel, Hamas și grupările sprijinite de Iran, turismul egiptean s-a dovedit surprinzător de rezilient. Guvernul estimează un record de 18 milioane de vizitatori în 2025, semn că încrederea internațională revine treptat.
„Țara păcii” și puterea diplomației culturale
Această parte a istoriei recente a avut, la rândul ei, un loc central în ceremoniile de sâmbătă. Cairo și-a asumat un rol crucial în medierea acordului care a pus capăt, luna trecută, conflictului dintre Israel și Hamas. În acest context, muzeul a fost prezentat și ca simbol al păcii și al stabilității regionale. De altfel, acesta a fost mesajul proiectat pe bannerele de la ceremonie: „Egypt: The Land of Peace”. Fără îndoială, comentează presa internațională, un mesaj clar cu privire la diplomația culturală a țării.
Evenimentul, desfășurat cu măsuri stricte de securitate, a inclus trasee dedicate pentru demnitari. Asta a adus ceva tensiune în Cairo, pentru că au fost controale extinse pe principalele bulevarde și pe străzile împânzite cu panouri publicitare care evocau moștenirea culturală a Egiptului.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/11/The-Grand-Egyptian-Museum.png)
The Grand Egyptian Museum
Un proiect întârziat, dar cu potențial uriaș
Ideea de a construi acest muzeu a apărut în 1992, în timpul mandatului președintelui Hosni Mubarak. Construcția a început, însă, abia în 2005. Finalizarea lucrărilor a durat aproape la fel de mult ca și construirea Marii Piramide. Proiectul a fost afectat de crize financiare, de Primăvara Arabă din 2011 – care l-a detronat pe Mubarak și a dus la ani de tulburări –, de pandemia de Covid-19 și de războaie regionale.
În ultimul an, unele săli au fost parțial deschise publlicului și au atras zilnic până la 6.000 de vizitatori. Odată cu inaugurarea oficială, autoritățile estimează un aflux de 15.000 de vizitatori pe zi, ceea ce înseamnă peste 5 milioane anual. Aceste cifre ar face din GEM una dintre cele mai vizitate instituții culturale din lume. Ministrul Turismului, Sherif Fathy, a declarat că impactul muzeului „va depăși cu mult zidurile sale” și că acest centru cultural va fi un catalizator pentru întreg ecosistemul turistic al Egiptului.
O strategie amplă pentru dublarea numărului de turiști
Lansarea face parte dintr-un plan cu adevărat amplu de sistematizare a platformei turistice Giza din Egipt. O vizită pe celebrele platouri – locul unde se află piramidele, una dintre cele Șapte Minuni ale Lumii Antice – a fost până acum, aproape invariabil, o experiență stresantă, cu aglomerație, cu hărțuiala vânzătorilor ambulanți și cu alte diverse neplăceri legate de lipsa infrastructurii. Acum, Egiptul a investit 30 de milioane de dolari pentru a schimba radical această realitate, scrie Bloomberg.
În paralel, Egiptul mizează pe extinderea rapidă a infrastructurii turistice, cu obiectivul de a atrage 30 de milioane de vizitatori anual până în 2031. Țara construiește hoteluri de lux, reabilitează centrul istoric din Cairo și dezvoltă zonele de coastă de la Marea Mediterană.
Autoritățile egiptene fac demersuri pentru a atrage companii aeriene internaționale și investiții străine, un întreg ecosistem care să susțină această creștere.
Un templu al trecutului, proiectat pentru viitor
Marele Muzeu Egiptean va prelua rolul de principal depozitar al patrimoniului faraonilor, pe care l-a preluat de la vechiul Muzeu din centrul orașului Cairo – o instituție cu mai bine de o sută de ani de istorie.
Proiectat de arhitecții Heneghan Peng, complexul nou se înalță ca o punte între trecut și prezent, asumându-și misiunea de mediator între misterul antic și tehnologia viitorului. Fațada sa uriașă, în formă triunghiulară, este acoperită cu calcar egiptean și străluceste sub soarele deșertului. Fațada principală, din sticlă transparentă, oferă o priveliște direct spre Marea Piramidă a lui Keops, creând, așa cum au gândit-o creatorii săi, o conexiune vizuală și simbolică cu misteriosul univers al faraonilor.
Noul muzeu este colosal, de dimensiunea a 70 de terenuri de fotbal. Exteriorul este acoperit cu hieroglife și alabastru translucid tăiat în triunghiuri, cu o intrare în formă de piramidă. O scară uriașă este flancată de statui ale altor regi și regine antice, iar la etajul superior, o fereastră imensă oferă o priveliște perfect încadrată asupra piramidelor din Giza.
Ansamblul muzeal a fost finanțat în mare parte prin împrumuturi preferențiale din Japonia, în valoare de aproximativ 800 de milioane de dolari. Pe lângă colecții, muzeul oferă experiențe interactive bazate pe realitate virtuală, spații comerciale și restaurante, dar și săli de conferință pentru evenimente de afaceri. Va găzdui festivaluri gastronomice, concerte și competiții sportive, consolidând legătura dintre cultură și economie.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/11/Regele-Ramses.png)
Fraonul Ramses al II-lea, la Grand Egyptian Museum
Inovație verde și experiență globală pentru vizitatori
Autoritățile promovează spiritul ecologic al muzeului. Ansamblul este deservit de sisteme de iluminat eficiente energetic, souții integrate de economisire a apei și contoare inteligente, care monitorizează consumul în timp real.
Pentru a evita aglomerația și problemele organizatorice, au fost cooptați consultanți internaționali care să optimizeze fluxurile de vizitatori și sistemele de ticketing. În viziunea oficialilor egipteni, muzeul nu este doar o instituție culturală, ci un vector strategic de imagine, menit să repoziționeze Egiptul în economia globală a turismului cultural.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/09/WhatsApp-Image-2025-09-10-at-11.35.04.jpeg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/11/Marele-Muzeu-al-Egiptului-1-1024x512.png)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/06/gaze-naturale-lichefiate-pexels-timothy-huliselan-205951426-20820493-1024x861.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2026/05/binance_ai_article_visual-1024x683.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/12/Leonardo_Badea.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/06/inflatia-mai-1024x683.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/11/Scrisorile-de-intentie-catre-angajatori-1024x681.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/05/investitii-straine.png)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/06/Banca-Mondiala_shutterstock_2332223473.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/12/bani-bancnote-100-lei.jpeg-1024x683.webp)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/12/Factura-de-gaze-in-2026-Freepik-Puterea-financiara-1024x683.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/11/UE-va-infiinta-o-noua-unitate-de-informatii-1024x683.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/07/tezaur-m-finante-1024x663.webp)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/05/shutterstock_1346486096-1024x683.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/05/SpaceX-1024x683.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/12/Romanii-cu-internet-cumpara-online-Freepik-Puterea-financiara-1024x684.jpg)