Datoria publică a României a atins un nou nivel record

Datoria publică a României a atins un nou nivel record, depășind 1.040 de miliarde de lei, potrivit Ministerului Finanțelor.

Creșterea accelerată a împrumuturilor, alimentată de deficitele bugetare ridicate și de stagnarea economică, ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea finanțelor publice.

Datoria publică a României a depășit pragul de 1.040 de miliarde de lei

Foto: Shutterstock

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Datoria publică a României a continuat să crească într-un ritm accelerat în 2025, ajungând în luna mai la 1.040,6 miliarde de lei. Aceasta este cu 76,7 miliarde de lei peste nivelul înregistrat la finalul anului trecut, când se situa la 963,9 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Față de luna aprilie, când fusese consemnat un nivel de 1.034,7 miliarde lei, se constată o nouă creștere. Ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), datoria publică a țării a urcat la 57,2%, după ce în aprilie era 56,6%, iar la sfârșitul anului 2024 fusese 54,8%.

Momentul depășirii pragului de 1.000 de miliarde de lei a fost consemnat în a patra lună a anului, o premieră istorică pentru România. Evoluția este cu atât mai spectaculoasă dacă o raportăm la anii anteriori. Astfel, în 2022, datoria publică era de aproximativ 498 miliarde de lei (46,6% din PIB). În 2019, aceasta se ridica la doar 372,9 miliarde de lei, ceea ce arată aproape o triplare în mai puțin de șase ani. Principalul motor al acestei creșteri a fost politica bugetară cu deficite ridicate.

Creștere reală de doar 0,3% în 2025

Noul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că, în lipsa unor corecții, până la final de an, îndatorarea ar putea urca la circa 1.100 de miliarde de lei. Aceasta ar reprezenta aproape 60% din PIB. Planul de finanțare aprobat pentru 2025 este de circa 232 miliarde de lei, construit pe baza unui deficit de 7% din PIB. Totuși, estimările actuale indică un deficit mai mare, de peste 8%. Acest lucru presupune și o nevoie suplimentară de împrumuturi, relatează Cursdeguvernare.ro.

Deficitul bugetar record din anul electoral 2024, de 9,3% din PIB (echivalentul a 150 miliarde lei), a alimentat avansul datoriei. Aceasta este o situație atipică pentru o perioadă fără criză economică majoră sau conflict armat. Totodată, raportul dintre datorie și PIB a crescut accelerat, pe fondul stagnării economice. România a înregistrat o creștere reală de doar 0,8% în 2024 și de 0,3% în prima jumătate din 2025. Practic, datoria s-a majorat mai rapid decât PIB-ul nominal. Asta a deteriorat suplimentar indicatorii fiscali.

Structura datoriei publice, conform metodologiei europene (Maastricht), arată un echilibru relativ între împrumuturile în valută și cele în lei. Datoria externă are o pondere de 53,2% din total, adică 553,8 miliarde de lei, în creștere cu 11,6% față de 2024. Din această sumă, 457,8 miliarde de lei reprezintă obligațiuni în euro (+15,7%), iar 94 miliarde de lei datorii în dolari (-4,7%). Restul de 46,8% din datorie este denominată în moneda națională, însumând 486,8 miliarde de lei (+4,1% față de 2024).

Ce valoare au eurobondurile emise de România?

Cea mai mare parte a datoriei externe este deținută de investitori instituționali internaționali. Este vorba despre bănci, fonduri de pensii și companii de asigurări, precum și de fonduri speculative. Acestea sunt obligate prin reglementări să investească preponderent în titluri cu rating de investiții.

Acest lucru explică interesul pentru eurobondurile emise de România. Valoarea lor depășește 407 miliarde de lei. Ele reprezintă instrumente financiare prin care Ministerul Finanțelor atrage bani de pe piețele externe. Scopul este acela de a acoperi deficitul bugetar, de a refinanța emisiunile scadente și de a consolida rezervele valutare.

În concluzie, datoria publică a României se află pe un trend ascendent accelerat. Acesta este alimentat de deficite mari și de o economie care nu ține pasul cu ritmul împrumuturilor. Dacă nu vor fi adoptate măsuri de corecție fiscală, riscul ca nivelul datoriei să depășească pragul de 60% din PIB până la finalul anului devine tot mai ridicat.