De ce a invitat Trump cinci lideri africani la Casa Albă

Președintele SUA, Donald Trump organizează un summit de trei zile la Washington DC, la care sunt invitați liderii a cinci state africane – o inițiativă pe care Casa Albă o consideră o oportunitate comercială „extraordinară”. Printre invitați se numără șefii de stat din Gabon, Guineea-Bissau, Liberia, Mauritania și Senegal – niciunul dintre aceștia nereprezentând marile economii ale continentului, transmite BBC. Deși nu reprezintă economii puternice, toate aceste țări invitate dispun de resurse importante: aur, petrol, mangan, gaz, lemn și zirconiu – în special Senegal, Mauritania și Gabon. 

Discuțiile se concentrează asupra politicii lui Trump „comerț, nu ajutoare”, iar liderii africani, ale căror exporturi către SUA sunt taxate cu tarife vamale de 10%, speră, probabil, să negocieze reducerea acestor bariere. În cadrul unui prânz transmis în direct de la Casa Albă, liderii africani l-au elogiat pe Trump și au încurajat o cooperare economică cu Statele Unite.

Președintele Mauritaniei, Mohamed Ould Ghazouani, a fost primul care a luat cuvântul, așezat în față de Trump, la o masă lungă din lemn masiv.

Blocaje în procesarea vizelor SUA. Giganții tech își avertizează angajații expați să nu părăsească țara: „Ar putea dura până la 12 luni”

20:38

Care au fost cele mai mari eșecuri tehnologice din 2025

19:25

„În scurta perioadă de când v-ați întors la conducere, ați intervenit pentru pace”, a spus Ghazouani. „Ați acționat rapid în Africa, pentru a rezolva o problemă veche”, a adăugat el, referindu-se la acordul de pace dintre Republica Democrată Congo și Rwanda, facilitat de Casa Albă.

Mesajul său a fost reluat și de ceilalți lideri africani, majoritatea exprimându-se direct în favoarea unei nominalizări a lui Trump la Premiul Nobel pentru Pace. Președintele Senegalului, Bassirou Diomaye Faye, l-a complimentat pe Trump pentru abilitățile sale la golf și l-a invitat să construiască un teren de golf în Senegal.

„Mulțumesc mult. Foarte frumos. Nu știam că voi fi tratat atât de bine. Este minunat”, a răspuns Trump. „Am putea face asta mai des”.

Liderii africani au folosit, de asemenea, ocazia pentru a vorbi despre resursele naturale și despre materiile prime din țările lor – inclusiv mineralele rare – și au adresat apeluri directe către investitorii americani și către Trump. Faye a vorbit despre posibilitatea construirii unui „oraș tehnologic” la Dakar, „cu vedere la mare”, și a spus: „Aș dori să invit investitorii americani să participe”. Președintele Gabonului, Brice Clotaire Oligui Nguema, a declarat că țara sa „dispune de resurse considerabile”, inclusiv minerale rare: „Sunteți bineveniți să investiți – altfel vor veni alte țări în locul dumneavoastră”.

Africa și noua paradigmă economică americană

Fostul ambasador al Senegalului la Washington, Babacar Diagne, a spus că invitația adresată celor cinci lideri africani reflectă o „schimbare de paradigmă” în politica Statelor Unite față de continentul african. După revenirea la Casa Albă în ianuarie pentru un al doilea mandat, Trump a tăiat semnificativ ajutorul acordat Africii, considerându-l o risipă și incompatibil cu politica sa „America First”.

Există incertitudini și în privința viitorului programului „African Growth and Opportunity Act” (AGOA), care oferă acces fără taxe vamale pentru anumite produse africane. Legea urmează să expire în acest an, iar republicanii nu par interesați să o reînnoiască.

„Nu mai e ca pe vremea democraților. Ei aveau două direcții clare: reducerea sărăciei și dezvoltarea – prin AGOA și prin alte inițiative. Toate acestea s-au încheiat”, a declarat Diagne pentru BBC.

Fostul diplomat spune că abordarea administrației Trump este similară celei adoptate în relația cu Ucraina:

„Pur comerț. Dăm și primim, câștigăm amândoi. Am văzut asta cu Ucraina: semnezi acordul privind mineralele și suntem alături de tine. Altfel, uită de tot”.

Un exemplu elocvent este acordul de pace semnat luna trecută la Washington între Rwanda și Republica Democrată Congo – un act de diplomație comercială care ar putea oferi SUA acces preferențial la resurse minerale valoroase.

Foto: Captură BBC

Competiția strategică: SUA, China și Rusia

Potrivit lui Nicaise Mouloumbi, șeful unei organizații nonguvernamentale importante din Gabon, interesul reînnoit al administrației Trump pentru Africa este determinat de competiția cu puteri rivale precum China și Rusia pentru resursele naturale ale continentului.

„Toate aceste țări invitate dispun de resurse importante: aur, petrol, mangan, gaz, lemn și zirconiu – în special Senegal, Mauritania și Gabon”, a spus Mouloumbi.

Gabonul deține aproximativ un sfert din rezervele mondiale cunoscute de mangan – și furnizează 22% din necesarul Chinei pentru acest mineral esențial în producția de baterii și oțel inoxidabil. Mouloumbi a mai adăugat că SUA ar putea urmări întărirea legăturilor cu Gabon nu doar pentru resursele sale strategice – precum manganul, uraniul și petrolul – ci și pentru poziția sa geostrategică, cu 800 km de coastă la Golful Guineei.

Potrivit BBC, Gabonul ar putea găzdui o bază militară americană în regiune, în condițiile în care Washingtonul are planuri în acest sens. Fostul ambasador Diagne a subliniat și el importanța strategică a regiunii, afirmând că „terorismul maritim din Golful Guineei a devenit o problemă extrem de importantă pentru SUA”. Golful este o rută majoră pentru petrolierele care transportă petrol și gaze, fiind de ani buni o zonă cunoscută pentru piraterie.

Migrația, sănătatea și problemele diplomatice

În cazul Mauritaniei și Senegalului, tema migrației va fi centrală, potrivit lui Ousmane Sene, directorul West African Research Centre.

„Să nu uităm că, între 2023 și 2025, cel puțin 20.000 de tineri mauritani au ajuns în SUA prin Nicaragua, alături de sute de senegalezi”, a spus analistul pentru BBC. „Toate aceste țări sunt puncte de plecare pentru emigrarea ilegală – un aspect crucial pentru politica de migrare a lui Trump. În fiecare zi, oameni sunt întorși de la frontieră”.

Mauritania este singura dintre cele cinci țări care nu are relații diplomatice cu Israelul, aliatul SUA. Acestea au fost întrerupte în 2009, în urma unei ofensive în Gaza – iar surse apropiate de Casa Albă au declarat că reluarea lor ar putea fi o condiție pentru orice acord.

Foto: Captură BBC

Vizele, o altă temă pe ordinea de zi

Un alt subiect sensibil este rata depășirii vizelor – în special în cazul Gabonului și Liberiei, unde cifrele sunt mai ridicate decât în Burundi, țară vizată recent de restricții de călătorie impuse de SUA, tocmai din acest motiv.

Liberia, o țară cu legături istorice strânse cu SUA, se confruntă cu un colaps economic după tăierile de ajutoare impuse de Trump. Țara, afectată profund de un război civil de 14 ani și de epidemia de Ebola, și-a văzut sistemul sanitar – finanțat anterior în proporție de 48% de către SUA – aproape paralizat.

Liberia ar putea lua în considerare o propunere americană de a primi cetățeni expulzați din SUA, inclusiv infractori. Potrivit presei americane, țara a fost inclusă pe o listă propusă de administrația Trump în acest sens.

Guineea-Bissau, țară afectată de o serie de lovituri de stat, speră la redeschiderea ambasadei SUA în capitala Bissau – închisă în 1998, în urma unei revolte armate. Președintele Umaro Sissoco Embaló s-a declarat mândru de invitația primită de la Casa Albă, amintind că, cu ani în urmă, țara sa avea probleme majore și era considerată un „stat narco” de către SUA și ONU, fiind un punct major de tranzit pentru cocaină din America Latină către Europa.

„Guineea-Bissau a trecut de la o stare de haos la un stat funcțional. Americanii nu invită orice stat – ci doar unul bine structurat”, a spus el înainte de plecarea spre Washington.

El și omologii săi – Brice Clotaire Oligui Nguema din Gabon, Joseph Boakai din Liberia, Mohamed Ould Ghazouani din Mauritania și Bassirou Diomaye Faye din Senegal – speră să aibă cărți suficient de valoroase pentru a încheia un acord avantajos cu Trump.

Un lucru este cert: nu doresc o reluare a faimoasei întâlniri tensionate din luna mai dintre președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, și Donald Trump – întâlnire care nu doar că a eșuat în a îmbunătăți relațiile bilaterale, ci s-a soldat, săptămâna aceasta, cu decizia SUA de a impune un tarif vamal de 30% pe exporturile sud-africane începând de luna viitoare.