De ce nu vor renunța SUA la Groenlanda. Analiști danezi: Insula e în prima linie a concurenței China-SUA-Rusia pentru zona arctică

Fostul vicepreședinte Mike Pence a afirmat miercuri că e necesar un acord financiar privind achiziționarea Groenlandei de către SUA. El a sugerat că probabilitatea unui astfel de deal e mult mai plauzibilă decât un atac militar. 

Pence a răspuns întrebărilor CNN, în urma intensificării presiunilor administrației Trump cu privire la viitorul insulei arctice. Iar analiștii cred că intențiile SUA trebuie „luate în serios”, chiar dacă declarațiile oficialilor de la Casa Albă par „bombastice și fantastice”. 

„Ar trebui să existe un acord financiar pe termen lung care să ne permită să achiziționăm acel teritoriu, la fel ca în cazul achiziției Louisianei, al Alaskăi și altele”, a declarat Pence pentru Kaitlan Collins de la CNN în emisiunea „The Source”.

Alertă de fraudă în numele ANAF: cum funcționează noua înșelătorie online și cum îți protejezi datele bancare

20:33

Nvidia și Microsoft investesc în software pentru condus autonom

19:38

Pence a menționat că, în cazul unui atac militar asupra Groenlandei, „toți aliații NATO ar fi chemați să părăsească NATO sau să vină în apărarea acelei țări”, dar a spus că susține pe deplin ideea de a găsi o soluție împreună cu Danemarca.

Analist: Intenția lui Trump de a anexa Groenlanda „trebuie luată în serios”

Casa Albă a semnalat în repetate rânduri că președintele Donald Trump „discută o serie de opțiuni” pentru achiziționarea Groenlandei și că utilizarea armatei americane nu este exclusă.

Deși insistența lui Trump de a „lua” Groenlanda poate părea „bombastică sau fantastică”, „ea trebuie luată în serios”, scrie Iben Tybarg Schacke-Barfoed, analist și șef al departamentului de comunicare al think tank-ului danez EUROPA. Articolul este semnat, de asemenea, de Maria Martisiute, analist în cadrul aceluiași think tank.

„Necesită un răspuns coordonat din partea Groenlandei și Danemarcei, aliații lor nordici, arctici și de la Marea Baltică, precum și al UE și NATO. A venit momentul să tratăm Groenlanda și Arctica în sens larg ca o prioritate strategică”, spune analista.

„Destul e de ajuns… Gata cu fanteziile despre anexare”, a scris prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, pe 4 ianuarie 2025. Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a reacționat la fel de direct: „Nu are absolut niciun sens să vorbim despre necesitatea ca Statele Unite să preia Groenlanda. Nu are dreptul să anexeze una dintre cele trei țări”.

Groenlanda, în prima linie a concurenței între China, Rusia și SUA pentru zona arctică

Amenințarea de a cuceri Groenlanda se încadrează perfect în viziunea politică externă a lui Trumpcare respinge statul de drept și multilateralismul în favoarea supremației americane pe cel puțin trei fronturi, scrie Schacke-Barfoed:

1. Strategia de Securitate Națională a SUA din 2025 arată clar că America lui Trump urmărește să revină la logica Doctrinei Monroe din 1823. Scopul este de a restabili dominația economică și militară a SUA în emisfera vestică, inclusiv prin acces extins la locații importante din punct de vedere strategic.

2. Doctrina Monroe nu este singurul precedent istoric; Groenlanda a ocupat mult timp un loc special în gândirea strategică a SUA. Washingtonul menține o prezență militară substanțială pe insulă. În timpul ocupației Danemarcei de către Germania nazistă în 1940, SUA au declarat Groenlanda protectorat american, respingând controlul britanic și canadian. În 1946, SUA s-au oferit să cumpere Groenlanda pentru 100 de milioane de euro – o ofertă pe care Danemarca a refuzat-o. În schimb, un acord cu Danemarca din 1951 a acordat SUA drepturi extinse de a desfășura activități militare și de a stabili facilități în Groenlanda, ca parte a apărării reciproce în cadrul NATO.

3. Groenlanda se află în prima linie a intensificării concurenței dintre marile puteri din Arctica. SUA, China și Rusia caută toate acces la resurse naturale neexploatate și la o poziționare strategică.

„Europa nu a reușit să articuleze o viziune în Arctica”

Dilema: pe măsură ce cursa pentru Arctica se accelerează, „țările arctice europene nu au reușit până acum să articuleze o viziune convingătoare pe termen lung pentru Arctica și popoarele sale”, explică analista.

„Groenlanda dorește să devină independentă, dar în ce condiții? Ar putea Washingtonul să ofere o înțelegere mai atractivă decât Danemarca sau UE? Întârzierea Europei în afirmarea valorilor și intereselor sale a expus regiunea unor negocieri abuzive și unei presiuni sporite asupra comunităților locale. De asemenea, aceasta stabilește un precedent periculos. Dacă Groenlanda este compromisă, ar putea fi următoarele alte insule, precum Svalbard? Este puțin probabil ca amenințările să dispară. Cu toate acestea, Groenlanda și Danemarca, împreună cu NATO și UE, pot ridica miza acționând împreună”, este recomandarea reprezentantei think tank-ului danez.

În primul rând, Groenlanda ar trebui să exploreze negocieri structurate cu SUA și Danemarca privind un acord de tip resurse pentru securitate. Dezvoltarea comună a extracției de pământuri rare, finanțată de capital public și privat danez și european, ar putea fi negociată cu o prezență militară americană sporită, recomandă analiștii. Un astfel de acord ar trebui să includă acorduri de partajare a veniturilor, respectarea suveranității Regatului Danez și obiective privind schimbările climatice.

„Groenlanda și Danemarca ar trebui să se angajeze să excludă companiile rusești și chineze”

În al doilea rând, Groenlanda și Danemarca „ar trebui să se angajeze să excludă companiile rusești și chineze de la operațiunile din Groenlanda”, potrivit sursei citate. Danemarca ar trebui să intensifice eforturile diplomatice la Washington sau „să se pregătească pentru posibile represalii din partea SUA – inclusiv operațiuni de influență sub acoperire, tarife vamale sau restricții asupra echipamentelor militare, cum ar fi F-35, pe care Danemarca le-a achiziționat recent pentru a consolida apărarea arctică”.

UE nu își poate permite să aștepte până la finalizarea revizuirii Strategiei sale Arctice din 2021, în decembrie 2026 – spun cele două autoare ale analizei. Aceasta înseamnă investiții substanțiale în dezvoltarea economică și durabilă pentru populațiile locale, asigurarea materiilor prime critice pentru apărare, vitale pentru pregătirea industrială și tehnologică a apărării, și consolidarea infrastructurii terestre europene pentru satelit. Potențiala aderare a Groenlandei la UE trebuie să fie pe masă, în cazul în care groenlandezii o aleg, oferind un nivel suplimentar de protecție politică și de securitate.

Danemarca trebuie să se pregătească pentru „cel mai rău scenariu posibil”

„Nicio țară europeană nu poate rezista competiției globale pentru putere în termenii dictați de SUA, China și Rusia într-o cursă pentru resurse. Miza este mare, dar la fel de mare este și oportunitatea. Europa poate încă să articuleze o viziune credibilă pentru Groenlanda și Arctica europeană. Eșecul în acest sens în Groenlanda ar eroda și mai mult ordinea internațională bazată pe reguli, ar slăbi NATO și ar sublinia incapacitatea Europei de a acționa ca un actor serios în domeniul securității atunci când contează cel mai mult”, este avertismentul analizei citate.

Danemarca ar trebui să se pregătească pentru „cel mai rău scenariu posibil”, spun autoarele studiului. În decembrie 2025, Serviciul de Informații al Apărării Danez a desemnat SUA ca un potențial risc de securitate – „o schimbare fără precedent pentru un aliat de lungă durată”. Deși o operațiune militară directă a SUA împotriva unui aliat NATO este puțin probabilă, Washingtonul ar putea încerca „să paralizeze NATO intern sau să divizeze Europa” prin mai multe tarife, restricții privind armele sau reținerea informațiilor de la Ucraina și Europa.