De ce telefonul tău vechi poluează Thailanda: Asia devine groapa de gunoi a Occidentului

Deșeurile elctronice conțin substanțe toxice, plumb sau mercur, printre multe altele, care poluează solul, afectând ecosistemele. Consumul fast produce milioane de tone de astfel de deșeuri anual, iar promisiunile economiei circulare nu au ajuns să pondereze fenomenul. În timp ce consumatorii din țările dezvoltate își schimbă telefoanele din ce în ce mai des, mormane de deșeuri electronice ajung ilegal în Thailanda, alimentând o industrie toxică și periculoasă. Statul asiatic devine epicentrul unei crize globale atât de mediu, cât și de reglementare, scrie BBC. Criza deșeurilor electronice nu este doar o problemă de mediu, ci și una de responsabilitate economică și etică. Într-o eră a hiperconsumului digital, telefonul pe care îl schimbăm anual își continuă viața în tăcere – sub forma unei crize toxice în curtea altcuiva.

Asia, groapa de gunoi pentru deșeuri electronice

La marginea unei autostrăzi din estul Thailandei, într-un depozit industrial labirintic, inspectoarea Thitipas Choddaechachainun răscolește prin grămezi de plăci de bază, prrintre tastaturi vechi și cabluri dezmembrate. Nu e o operațiune de reciclare, ci o anchetă. Fără licență, aceste facilități operează în ilegalitate, cu un cost de mediu greu de cuantificat.

„E deșeu electronic clar, iar firma nu are autorizație. E o problemă în creștere în Thailanda”, spune oficiala din cadrul Ministerului Industriei, care conduce echipele de inspecție ce descind aproape săptămânal în astfel de locuri.

După ce China a interzis importurile de e-waste în 2018, fluxul global de deșeuri electronice – telefoane vechi, calculatoare, electrocasnice – s-a reorientat către sud-estul Asiei. În doar zece ani, volumul de e-waste ajuns în Thailanda a crescut de la 3.000 la 60.000 de tone anual, potrivit organizației Earth Thailand. O mare parte provine din SUA și Uniunea Europeană, unde rata de înlocuire a echipamentelor este ridicată, iar legislația privind exportul de deșeuri este, adesea, fentată prin etichetări false – „echipamente second-hand pentru revânzare”.

În încercarea de a face profit din poluare

Recuperarea metalelor rare – aur, cupru, paladiu – face ca reciclarea ilegală să fie profitabilă. Însă procesul de smelting, folosit pentru extragerea acestora, eliberează vapori toxici și metale grele, precum mercurul și plumbul. Impactul local este devastator.

„Thailanda nu câștigă nimic din aceste afaceri. Nu adaugă valoare economiei, ci pur și simplu distrug mediul și pun în pericol sănătatea populației”, declară ministrul industriei, Akanat Promphan.

Promphan a lansat o campanie agresivă de închidere a acestor facilități, multe dintre ele deținute de companii chineze, care transformă zonele rurale thailandeze în gropi internaționale de gunoi. Pe teren, efectele se văd deja. Fermierul Seng Wongsena, dintr-un sat din estul țării, spune că poluarea de la un smelter ilegal i-a compromis recolta de manioc.

„Plantele nu mai înfloresc ca înainte, iar mirosul e insuportabil”, spune el.

Omenirea generează anual peste 60 de milioane de tone de e-waste

Potrivit ONU, omenirea generează anual peste 60 de milioane de tone de e-waste – dublu față de acum 15 ani. Doar 20-25% sunt reciclate responsabil. Restul ajung în mare parte în țări cu reglementări mai slabe și forță de muncă ieftină.

Pentru a combate fenomenul, unele state au introdus legi prin care marii producători – Apple, Samsung, HP – sunt obligați să își recupereze echipamentele uzate. Thailanda vrea să urmeze același model.

„Sperăm ca legislația nouă să fie adoptată până la sfârșitul anului. Sunt complet dedicat eliminării acestui tip de activitate ilegală”, a declarat Promphan.