Prima pagină » De ce va renunța industria motoarelor electrice la pământurile rare

De ce va renunța industria motoarelor electrice la pământurile rare

ANALIZĂ
De ce va renunța industria motoarelor electrice la pământurile rare
Foto: Pexels

Industria motoarelor electrice traversează o etapă de transformare majoră, pe fondul presiunilor legate de costuri,

Mult timp considerați esențiali pentru performanțele pe care le ofereau, magneții din pământurile rare au ajuns, paradoxal, să reprezinte una dintre cele mai mari slăbiciuni ale industriei moderne a motoarelor electrice. De aceea, proiectanții regândesc totul, de la cuplu până la sistemele de răcire, orientându-se către soluții tehnologice alternative.

Schimbare de strategie: industria motoarelor electrice se îndepărtează de pământurile rare

De ce va renunța industria motoarelor electrice la pământurile rare

Foto: eepower.com

Într-un context geopolitic tot mai tensionat, dependența aproape totală de lanțuri de aprovizionare dominate de China forțează producătorii din domeniul auto și aerospațial să își regândească fundamental soluțiile tehnologice, transmite Interesting Engineering.

Majoritatea covârșitoare a vehiculelor electrice utilizează astăzi motoare cu magneți pe bază de neodim-fier-bor (NdFeB). În 2025, aproximativ 95% dintre motoarele instalate pe mașinile electrice noi folosesc acest magnet, care oferă o densitate mare de putere, dar vine la pachet cu riscuri semnificative. Materiile prime necesare sunt extrase și procesate, în mare parte, în China. În plus, restricțiile de export și fluctuațiile de preț au transformat rapid avantajul tehnologic într-o vulnerabilitate strategică majoră.

Analiștii din industrie avertizează că această dependență nu mai este sustenabilă pe termen lung. Ca urmare, tot mai mulți constructori accelerează dezvoltarea motoarelor electrice care nu folosesc deloc pământuri rare. Printre alternativele analizate se numără motoarele asincrone cu inducție, cele cu excitație electrică, motoarele cu reluctanță comutată și alte arhitecturi care elimină complet utilizarea magneților permanenți.

Tranziția se va face gradual

Estimările S&P Global Mobility indică o schimbare clară de direcție. Cererea pentru motoare fără pământuri rare ar urma să crească anual cu 15% în următorii zece ani, iar ponderea lor pe piața globală s-ar putea tripla până în 2037.

Această tranziție nu mai este doar teoretică. BMW utilizează deja motoare cu excitație electrică, fără magneți permanenți, pe modele precum iX3 și i4. De asemenea, mari grupuri auto, ca Volkswagen, General Motors sau Nissan, au anunțat programe similare. În schimb, furnizori importanți precum BorgWarner sau Aptiv investesc masiv în tehnologii alternative.

Cu toate acestea, dependența globală rămâne ridicată. China controlează aproximativ 70% din extracția mondială de pământuri rare și aproape 90% din producția de magneți NdFeB. În plus, un vehicul electric obișnuit conține în jur de jumătate de kilogram de astfel de materiale. Asta înseamnă de aproape două ori mai mult decât un automobil cu motor termic.

Tranziția este, așadar, una graduală. Renault și Valeo dezvoltă împreună un motor complet lipsit de pământuri rare, care va intra în producție în 2027. La rândul său, Vitesco are în plan lansarea unei soluții similare în 2026. Chiar și Tesla, cunoscută pentru utilizarea motoarelor asincrone, a confirmat că lucrează la unități de propulsie fără magneți pentru generațiile viitoare.

Ce avantaje oferă motoarele fără magneți

Motivația nu este doar financiară. Exploatarea pământurilor rare presupune un impact sever asupra mediului, cu deșeuri toxice și procese extrem de poluante. În plus, magneții ajung să reprezinte chiar și jumătate din costul total al unui motor electric. Asta pune presiune suplimentară pe prețul final al vehiculelor.

Renunțarea la magneți vine însă cu o serie de compromisuri tehnologice. Motoarele alternative pot avea o eficiență mai scăzută sau pot necesita dimensiuni mai mari și sisteme de răcire mai complexe. Totuși, progresele recente sunt semnificative. Eficiențele se apropie tot mai mult de cele ale motoarelor clasice, iar densitatea de putere a unor soluții moderne este comparabilă cu cea a motoarelor cu magneți permanenți.

În plus, motoarele fără magneți oferă avantaje clare. Este vorba despre toleranță mai mare la temperaturi ridicate, o rezistență superioară la șocuri mecanice și costuri de producție mai mici. Acestea sunt bazate pe materiale abundente precum cuprul și oțelul.

Primele aplicații comerciale sunt deja o realitate, iar exemplele din industria auto, industrială și chiar aeronautică demonstrează că această tehnologie este matură. Deși Investitorii globali țintesc mineralele rare din Groenlanda nu vor dispărea complet din industrie în viitorul apropiat, direcția este clară. Motoarele electrice fără magneți permanenți se apropie rapid de statutul de soluție mainstream.

Alte articole importante
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companii
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companiile cu capital românesc au primit 91% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de România, în timp ce firmele cu capital majoritar străin au beneficiat de 9% din fonduri, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment de specialitate organizat la Sinaia și provin din […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar în legislația românească ar putea debloca finanțări suplimentare pentru agricultură și ar permite fermelor să atragă capital folosind terenurile pe care le dețin, fără să fie necesare garanții de stat, susține Jabbar Kanani, președintele Agricover. Acesta consideră că principala problemă a sectorului nu este lipsa banilor din sistemul bancar, ci faptul că […]
„Măcel total” pe Wall Street după victoria democraților. Temeri că opoziția față de centrele de date va lovi boom-ul inteligenței artificiale
„Măcel total” pe Wall Street după victoria democraților. Temeri că opoziția față de centrele de date va lovi boom-ul inteligenței artificiale
Victoriile electorale ale democraților din Statele Unite au declanșat un val de îngrijorare pe Wall Street, unde investitorii se tem că noile autorități vor încetini dezvoltarea centrelor de date care susțin expansiunea inteligenței artificiale. În ședința de joi, S&P 500 a pierdut peste 4%, Nasdaq Composite s-a depreciat cu 5,5%, iar indicele VIX, care măsoară […]
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Repornirea Unității 1 de la Cernavodă a adus doar un plus modest pentru acțiunile Nuclearelectrica (SNN) la finalul ședinței de joi. Deși titlul a deschis în forță și a urcat până la 63,3 lei (+4%), valul de vânzări din a doua parte a zilei a împins cotația la minimul ședinței, de 60,8 lei (+0,16%). Acțiunea […]
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
Analize
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007-2025 și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Diferența dintre sumele atrase și contribuția națională depășește 72 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare euro virat la bugetul comunitar, România a primit […]