Țările europene cu cele mai mari pierderi din PIB și productivitate, din cauza valurilor de căldură sufocante. România, printre cele mai afectate

În ultimii ani, valurile de căldură extremă au devenit o realitate din ce în ce mai frecventă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiilor și societăților din regiune. Aceste fenomene meteorologice extreme nu doar că afectează sănătatea populației, ci au și consecințe grave asupra productivității și bunăstării economice a țării. În acest context, anumite state europene se confruntă cu pierderi considerabile din PIB și cu o reducere a productivității, iar România se află printre țările cele mai afectate.

Anul trecut a fost cel mai cald înregistrat atât în Europa, cât și la nivel global, depășind toate recordurile de după 1850. Decada trecută a fost cea mai fierbinte din istorie. Europa este continentul cu cea mai rapidă creștere a temperaturii, înregistrând un ritm dublu față de media globală încă din anii 1980, conform raportului European State of the Climate.

Impactul valurilor de căldură asupra economiei

O serie de studii indică deja pierderi importante în ceea ce privește Produsul Intern Brut (PIB) și productivitatea muncii din cauza numărului tot mai mare de valuri de căldură. Specialiștii avertizează că aceste efecte vor deveni mult mai accentuate în următoarele decenii.

România are cea mai mare rată de inflație din UE pentru a șasea lună consecutiv

20:27

Cel mai mare administrator de active alternative pariază pe chirii: Blackstone își crește expunerea pe rezidențial

19:36

David García-León și echipa sa, într-un studiu publicat în Nature Communications, au analizat consecințele valurilor de căldură în patru ani excepțional de fierbinți – 2003, 2010, 2015 și 2018 – comparate cu perioada de referință 1981–2010. În acești ani, daunele economice estimate au variat între 0,3% și 0,5% din PIB-ul european, acoperind UE27, Marea Britanie și țările EFTA. Aceste valori reprezintă de 1,5 până la 2,5 ori pierderile medii anuale cauzate de căldură extremă în perioada 1981–2010, care erau de circa 0,2% din PIB.

Regiunile sudice, cele mai afectate

Țări precum Cipru, Croația, Portugalia, Malta, Spania și România se confruntă cu cele mai mari pierderi economice prognozate, cu un impact ce poate atinge sau depăși -2,5% din PIB în perioada 2055–2064. De asemenea, Grecia și Italia (ambele cu -2,17%) și Franța (-1,46%) vor resimți pierderi importante în anii ’60 ai acestui secol. Toate aceste state sunt vulnerabile din cauza climei aride și se preconizează creșteri dramatice ale pagubelor cauzate de valurile de căldură.

Regiunile nordice, impact redus

Regatul Unit, Irlanda, Danemarca, Olanda și Belgia se confruntă cu pierderi relativ mici ale PIB-ului, în general sub -0,5%, chiar și în cele mai pesimiste scenarii viitoare. Totuși, tendința generală este una descrescătoare în aproape toate statele, semnalând o agravare a situației în timp.

OECD: Cum afectează căldura productivitatea muncii

Raportul OECD din 2024, realizat de Hélia Costa și colegii săi, care analizează 23 de țări (21 europene plus Japonia și Coreea de Sud), arată că temperaturile ridicate scad productivitatea angajaților. Studiul include date despre condițiile meteorologice și financiare la nivelul a peste 2,7 milioane de firme între 2000 și 2021.

Datele indică faptul că atât creșterea numărului de zile cu temperaturi ridicate, cât și apariția valurilor de căldură afectează în mod substanțial productivitatea muncii. Estimările de bază arată că 10 zile suplimentare anual cu temperaturi peste 35°C reduc productivitatea cu 0,3%. Pentru temperaturi peste 30°C, acest declin este de 0,2%.

Când temperatura depășește 40°C, pierderea de productivitate crește abrupt – peste 1,5%, ajungând la 1,9%. Valoarea scade între -1,1% și -2,7%, ceea ce în cele mai severe condiții indică o reducere de peste 2,5% a productivității.

Spania, cea mai afectată de stresul termic

Simulările OECD indică cele mai mari pierderi de productivitate datorită stresului provocat de căldură în Spania, unde declinul a fost de 0,22% între perioadele 2000–2004 și 2017–2021. Franța și Ungaria au urmat cu pierderi de 0,13%. Alte țări cu scăderi mai mari de 0,1% includ Slovacia, Bulgaria, Slovenia, Italia, Polonia și România.

Într-un scenariu cu o creștere a temperaturii medii cu 2°C, reprezentând condiții viitoare, pierderile de productivitate sunt și mai accentuate. În Spania, scăderea ar putea depăși 0,8%, iar în Italia și Bulgaria se prognozează o reducere de circa 0,5%. Pe de altă parte, state nordice ca Danemarca și Finlanda vor înregistra cele mai mici pierderi. Printre cele mai mari cinci economii europene, Marea Britanie raportează cel mai redus declin al productivității în toate scenariile.

Adaptările în fața valurilor de căldură

David García-León, consilier științific în Ministerul Agriculturii, Pescuitului și Alimentației din Spania, notează că unele practici de adaptare sunt deja răspândite în Europa. Lucrătorii în aer liber își modifică programul pe perioada verii și fac pauze obligatorii pentru a preveni stresul termic.

„Aceste practici vor trebui extinse în viitor în regiunile nordice, întrucât valurile de căldură devin mai frecvente și mai intense,” a declarat el pentru Euronews Business.

El a menționat și că unele țări folosesc deja sisteme localizate de alertare timpurie pentru valuri extreme de căldură, dar eforturile trebuie extinse la nivel european.

Măsuri și recomandări ale experților

Economista Hélia Costa subliniază că unele guverne reglementează activitatea în aer liber pe perioada valurilor de căldură, iar aceasta reprezintă doar o parte din eforturile necesare.

Ea a detaliat două priorități:

„În primul rând, nevoia urgentă de a păstra și intensifica măsurile robuste de reducere a schimbărilor climatice pentru a limita intensitatea și frecvența valurilor de căldură – astfel reducând pagubele la sursă.

În al doilea rând, subliniem importanța adoptării măsurilor de adaptare, precum îmbunătățirea ventilației în locurile de muncă, ajustarea programului de lucru pentru evitarea orelor de vârf, sau extinderea spațiilor verzi urbane pentru a tempera temperaturile ambientale,” a adăugat ea.

García-León a mai menționat că politicile de sănătate ocupațională trebuie completate de măsuri publice ample, inclusiv planuri locale de adaptare.

„Măsurile de planificare urbană și spațială sunt esențiale pentru a reduce efectul de insulă de căldură urbană,” a punctat el.